Aşa cum se vede aici, Curtea Constituţională nu a cerut Guvernului să refacă listele electorale, eliminând morţii, viii care nu mai sunt în ţară, viii care nu au act de identitate valabil şi cei care nu dau din mâini spre USL aprobator:
„(…) Curtea Constituţională a decis amânarea pronunţării unei hotărâri cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, şi pentru confirmarea rezultatelor referendumului, pentru data de 12 septembrie 2012 (n.n.: între timp, s-a ajuns la alt termen, 31 august)
Având în vedere datele contradictorii care au fost transmise Curţii Constituţionale, în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente, de către autorităţile publice implicate, Curtea Constituţională a solicitat Guvernului României ca, până la data de 31 august 2012, să transmită listele electorale permanente actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012”
Înţelegem acum că dialogul dintre USL şi Curtea Constituţională este poate ca acela care are loc între un om normal şi un surd handicapat cu grave deficienţe cognitive.
În primul stadiu, Ponta a declarat că referendumul s-a desfăşurat minunat, mirific şi mirobolant. În următorul stadiu, acelaşi demnitar a ajuns la concluzia că Băsescu revine la Cotroceni şi, prin braţul său armat Evidenţa Populaţiei, a furnizat date contradictorii cu cele date iniţial Curţii Constituţionale, contestând şi valabilitatea cvorumului. Aceasta a reacţionat:
„Datele pe care mi le-ai dat sunt contradictorii. Dă-mi listele pe baza cărora ai desfăşurat referendumul. A, şi cu valabilitatea cvorumului… las-o jos, că măcăne. Se respinge”
Intoxicată cu multă îndemânare, toată presa a afirmat ieri că Curtea Constituţională cere Guvernului să ne numere pe toţi, pornind de la prezumpţia de mortăciune şi diasporă.
Ponta a făcut ieri o videoconferinţă (Victoraş, aproape că nu există videoconferinţă a mentorului tău Adrian Năstase de la care să fi lipsit, ai fost penibil, frate), din care am înţeles că prefecţii au primit ucaz să ne scurteze la număr fix cu atâţia cu câţi e nevoie ca să cadă Băsescu. 51,1% prezenţă, nu mai mult. Phaaa! Esenţa a ceea ce face politic acum Cabinetul Ponta e aşa:
„Curtea Constituţională are dreptate, îi vom demonstra că a făcut bine să ne ceară să-i renumărăm pe români”
Parpangheleeeeeee! Trezește-te! Piranda nu e a ta, e a noastră şi a zis să-i dai listele pe baza cărora ai făcut referendum, nu să ne numeri în câteva zile. Acum, Ponta le va trimite până pe 31 august judecătorilor de la Curtea Constituţională listele revizuite, iar Curtea îi va răspunde aşa:
„Trimite-mi listele bune, că pe astea le-ai matrafoxat tu după referendum. Trebuia să dai un prăpădit de print”
Şi va mai da o amânare. Sau cine ştie. Nu mai ştim nimic sigur, orice e posibil aici, în România. Se vădeşte că este posibil ca peste vreo şase luni să existe în România două Românii suprapuse: Republica Transnistreană Rusă România, membru al Comunităţii Statelor Independente, cu Pogonici Absentescu preşedinte interimar perpetuu şi Victor Plagi-Ponta premier pe viaţă şi România, stat membru UE, cu preşedinte şi premier legali şi constituţionali, nici nu mai contează cine.
„Cum adică, «nu mai contează cine», ai înnebunit?”
, ni se va spune. Da, nici nu mai contează. Rămâne cum am stabilit în Piaţa Universităţii, prin aprilie, în 1990: dacă e stat de drept, dacă e democraţie, nici nu mă mai interesează cine e la putere. Mergem toţi la o terasă şi bem liniştiţi o bere, că ţara e pe mâini bune.
nota: Acest articol este un pamflet și trebuie tratat ca atare.