Serbia Željko Joksimović – Nije Ljubav Stvar
Acest solist este cel ce ne-a încântat acum câţiva ani, împreună cu trupa Hari Mata Hari, cu piesa “Lejla”. 
Este una dintre cele mai frumoase melodii de anul acesta. Este originală, are respiraţie, creşte foarte frumos, este cântată simplu şi cu mult suflet.
Are o singură problemă: seamănă cam mult cu celelalte entry-uri ale Serbiei şi Bosniei, de factură baladescă, din ultimii ani. Adică e deja un pattern, o metodă de lucru, o reţetă a succesului acolo, în spaţiul fostei Iugoslaviii, care începe să se cam repete.
Macedonia Kaliopi – Crno i Belo
O încercare mai puţin reuşită de a specula existenţa aceluiaşi epos liric pan-sârb. Melodia este frumoasă, însă nu atinge aceeaşi coardă sensibilă, precum piesa lui Želiko. Oricum, ea mizează pe altceva, având un refren mişcat, în care intervine rockul.
Vocea solistei este complexă, puţin răguşită, de forţă, dar mai construită, mai artificială decât a precedentului interpret. O prezenţă plăcută în concurs, dar nu mă dă pe-afară.
Olanda Joan Franka – You And Me
Ca prezenţă scenică, dacă va apărea cu chitara şi îmbrăcată în indiancă, Joan Franka va rămâne în istoria Eurovision alături de ceilalţi ciudaţi. Melodia este un country american, foarte bine cântat de o solistă cu o voce sănătoasă, care ştie să treacă foarte bine din registrul mediu în cel acut.