Cand am publicat scrisoarea intredeschisa a lui Cozmin Gusa catre presedintele Traian Basescu, eram convins ca ea poate fi gasita undeva pe Internet. Nici vorba: am gasit-o prin comentarii, la o postare facuta pe Facebook.
Am intuit ca este acea scrisoare si am publicat-o. 
FOTO: Mediafax via Pagina de Media – EXCLUSIV. Cozmin Guşă: Nu am operaţionalizat contractul cu Sorin Ovidiu Vîntu
Aceasta scrisoare (si de aceea sunt convins ca este a lui Gusa) seamana, ca maglavais de idei, exact cu modul haotic si destructurat in care omul se exprima atunci cand se prezinta pe sticla, firul rosu fiind, ca de obicei, in aparitiile sale televizate, fixatia pe care a facut-o pe Basescu, cel mai mare dictator din istoria omenirii, acest Stalin, Idi Amin, Pol Pot si Ceausescu in acelasi timp.
Textul seamana, pe de alta parte, intr-un fel, cu pamfletul-remembering pe care i l-am administrat odata lui Grigore Cartianu si Adrian Halpert, fostii mei colegi de pe vremuri, de la EvZ. Dar noi traisem timpuri eroice, iar atunci facuseram cel mai mare cotidian din Europa Centrala si de Est. Eram tineri, curati, nu auzise nimeni de noi, eram niste tinere sperante ale presei.
Relatia Basescu-Gusa era tarata din start de un istoric incarcat cu zecile de briefinguri de presa tinute de Gusa la PSD, pe cand Traian era primar general si, de cate ori voia sa dea pe repede-nainte cu pasajul Basarab, sa miste Consiliul General, PSD-eii se opuneau ca boii intergalactici.
Ulterior, aceiasi bizoni septentrionali, cand se bloca Bucurestiul, dadeau vina, desigur, tot pe Basescu, de parca ei coborasera cu o zi in urma din Galaxia Andromeda, in frunte cu stimabilul domn Doru Giugula, care-i si intrecea.
Mi se pare ca este de un absurd si de un rizibil destul de evident ca, in conditiile in care tu, Gusa, nu ai fost in nici un caz nici numarul doi, nici numarul trei, nici numarul patru in PD, iar in Alianta D.A. cu atat mai putin, sa te-apuci sa faci ceea ce un alt fost aliat, Calin Tariceanu, a avut bunul simt sa nu savarseasca: sa ii adresezi lui Baselu o scrisoare, care defapt e adresata de tine omenirii intregi.
Cel putin nu public. Si se poate spune ca Tariceanu a fost numarul doi al acestei aliante efemere. Ei bine, nu, Cozmin al nostru simte ca atunci, impotriva Raului si Intunericului, erau doi oameni: el si Baselu.
Cand in fapt exista un candidat la Presedintie, Basescu, Traian Basescu, pe langa care se invartea un catel hamaitor, care dadea din gura pe la televizor si probabil ca a vandut PD niste chestii din curtea PSD.
Sa analizam urmatorul paragraf din lunga si dezlanata epistola:
Sunt inca tanar, am trait cu sentimentul ca mi-ai furat niste ani din viata, ma revolta cand vad atata nedreptate si minciuna nepedepsite, adica exact pe dos decat am promis impreuna in 2004.
Hai, nu zau, bre Cozmine! Ce-ati promis voi doi, tu si cu Basescu, in anul 2004? Te oftici ca ti-ai furat din viata niscaiva ani cu Traian Basescu? Te cred, pen’ ca stiu ca tipul nu e foarte simpatic si nici usor digerabil, urla mult, injura, arunca lucruri, dar ce te face sa regreti perioada ta de lupta pentru democratie alaturi de Basescu si sa nu regreti lungile perioada in care ai fost, pe rand:
-limba lunga si catifelata folosita de mogulul Felix in scopuri (probabil, posibil, nu neg) depurative;
-gura fara creier, cu ochelarii pusi pe moatze, folosita pe post de difuzor de mesaje politice scarbavnice saptamanale ale „Imparatului” Adrian Nastase;
-ideologul intoxicarilor eoliene lansate de Realitatea Media, prin oficinele sale de presa.
Zau asa: ce te face sa crezi ca ne vei face sa te credem ca a mai contat prea mult ca, intre traficul de caramizi aruncate in capul lui Basescu din Kiseleff si cel de teracote practicate in capul aceluiasi om din miezul unei oficine de presa, a mai existat si o perioada in care ai facut-o pe leutzul democratiei romanesti?