Nelly Ciobanu canta foarte bine, este clar. Ca si in cazul lituanienilor pe care i-am prezentat ieri, si aici, la romanca noastra basarabeana, se vede clar scoala rusa de cant.
Ca si, in general, scoala de muzica tipic ruseasca, foarte bine pusa la punct. Cantecul ei incepe ca o piesa a lui Goran Bregovic sau Emir Kusturica. Apoi se face mai comerciala, inspre Zdob & Zdub, ba chiar mai comerciala putin.
Ceva inspre haiducii lui K2 din Romania, care ne cantara anii trecuti impreuna cu Red Nex. Asa cum am mai spus, m-am pomenit ca sunt, ascultand acest gen de prelucrare dupa folclor, subiectiv, foarte subiectiv, si nu-mi place.
Hora încinsă de Nelly Ciobanu
De ce este mai frumoasa, in valoare absoluta muzicala, hora incinsa de Nelly, decat o prelucrare la fel de sufletoasa si bine pusa la punct dupa muzica populara dintr-un alt fost stat sovietic, dar din unul de neam turcic?
Cum sunt azerii. Nu este cazul anul acesta, dar imi pun problema daca nu cumva sunt nedrept uneori. Dincolo de aceasta iesire din subiect, cred ca basarabenii au sansele lor (legate iar de votul de gasca din spatiul ex-sovietic) de a se clasa bine.