Doctrina Sfintei Coroane Maghiare – o inventie din secolul al XIX-lea – revine în actualitatea politica de la Budapesta, o data cu intrarea extremistilor de la Jobbik în parlamentul ungar, în urma alegerilor din aprilie.
Avand 47 de parlamentari, liderul Jobbik Gabor Vona a propus modificarea Constitutiei în baza doctrinei Sfintei Coroane. Pe langa aducerea în secolul XXI a unei pseudo-teorii din secolul al XIX-lea, Gabor Vona a mai cerut si înfiintarea unei zile nationale de comemorare a Tratatului de la Trianon, legalizarea organizatiei Garda Maghiara si masuri de prevenire a infractionalitatii tiganesti.
„Doctrina Sfintei Coroane introdusa în Constitutia Ungariei” nu spune nimic daca nu stim ce înseamna aceasta doctrina. Nu in ultimul rand, trebuie amintit ca parlamentarii extremisti Jobbik au depus juramantul, la preluarea mandatului, pe Sfanta Coroana (vezi aici).
Sfanta Coroana maghiara, atribuita în mod eronat primului rege al Ungariei, canonizat ca Sfantul Stefan în anul 1083, a fost folosita de-a lungul istoriei ca un puternic instrument politic si de manipulare.
În anul 2003, istoricul maghiar Laszlo Peter, profesor de istorie a Ungariei la University College din Londra, a publicat un studiu intitulat „Sfanta Coroana a Ungariei – Vizibil si Invizibil”, în care face o analiza detaliata a evolutiei simbolurilor atasate acesteia de-a lungul timpului, în functie de conjunctura politica.
Subliniind faptul ca coroana, poate cea mai importanta relicva a Ungariei, nu a fost analizata suficient de mult pentru a pune capat speculatiilor referitoare la originea si doctrina sa, Peter afirma ca, pornind de la o cercetare pur istorica, a ajuns la o serie de concluzii extrem de interesante, care nu pot fi separate de factorul politic… citeste tot aici