Amenințarea unei calamități nucleare, la Centrala Zaporoje, a plutit luni de zile. din cauza războiului Rusiei din Ucraina.
Aceste temeri au fost reînnoite săptămâna trecută, după ce bombardamentele s-au intensificat în jurul uriașei centrale nucleare, cea mai mare din Europa, care se află sub controlul Rusiei, din martie.
Atacurile asupra complexului, care s-au intensificat, au stârnit îngrijorări, cu privire la spectrul dezastrului nuclear, determinând organul de pază al Națiunilor Unite, AIEA, și liderii mondiali să ceară permisiunea unei misiuni să viziteze situl și să evalueze pagubele.
Așadar, cât de real este riscul pe care îl prezintă luptele?
Experții nucleari sunt dornici să dezamorseze unele dintre avertismentele mai alarmiste, explicând că principala amenințare este cea mai apropiată de centrala în sine și nu justifică alertele la nivel european.
Experții sunt deosebit de atenți la orice comparație cu dezastrul de la Cernobîl, a cărui repetare este incredibil de puțin probabilă, au spus ei.
„Nu este foarte probabil ca această centrală să fie avariată”, a declarat pentru CNN Leon Cizelj, președintele Societății Nucleare Europene.
„În cazul foarte puțin probabil, problema radioactivă i-ar afecta în mare parte pe ucrainenii care locuiesc în apropiere”, mai degrabă decât să se răspândească în Europa de Est, așa cum a fost cazul Cernobîlului, a spus el.
„Dacă am folosi experiența trecută, Fukushima ar putea fi o comparație a scenariului cel mai rău”, a adăugat Cizelj, referindu-se la criza gravă, dar mai localizată, de la fabrica japoneză, din 2011.
Cu cele mai presante pericole s-ar confrunta ucrainenii care trăiesc în vecinătatea uzinei, care se află pe malul râului Nipru, la sud de orașul Zaporoje, și de către personalul ucrainean care încă lucrează acolo.
Iată ce trebuie să știți despre ciocnirile de la centrala nucleară Zaporoje și care ar putea fi implicațiile acestora.
Ce se întâmplă la uzina Zaporoje?
Incendiile de la uzina Zaporoje, din ultimele săptămâni, au avariat o instalație de depozitare uscată – unde butoaiele de combustibil nuclear uzat sunt păstrate la uzină – precum și detectoarele de monitorizare a radiațiilor, potrivit Energoatom, compania de energie nucleară administrată de stat, din Ucraina.
Pe 5 august, mai multe explozii în apropierea tabloului electric au cauzat o întrerupere a curentului electric și un reactor a fost deconectat de la rețeaua electrică, a declarat șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) a Națiunilor Unite.
Rafael Mariano Grossi a declarat Consiliului de Securitate al ONU că situația s-a deteriorat „până la punctul de a fi foarte alarmantă”.
Kievul a acuzat în mod repetat forțele ruse că depozitează armament greu în interiorul complexului și că le folosește ca acoperire, pentru a lansa atacuri, știind că Ucraina nu poate replica cu foc, fără a risca să lovească unul dintre cele șase reactoare ale centralei.
Între timp, Moscova a afirmat că trupele ucrainene vizează situl. Ambele părți au încercat să arate cu degetul către cealaltă, pentru amenințarea cu terorismul nuclear.
Sunt în creștere solicitările pentru ca o misiune a AIEA să aibă permisiunea de a vizita complexul. Dar luptele au continuat, în ciuda îngrijorării.
Marți, autoritățile ucrainene au declarat că orașul Nikopol, de peste râul Nipru, în faţa centralei, a intrat din nou sub focul rachetelor.
„Un obuz a amenințat siguranța operatorilor care lucrează pe șantier și au existat rapoarte că un muncitor a fost lovit de schije și dus la spital”, a declarat pentru CNN Henry Preston, manager de comunicații la Asociația Mondială Nucleară din Londra.
El a numit profesionalismul muncitorilor aflați sub ocupație remarcabil și utilizarea unei centrale electrice operaționale pentru activități militare de neconceput.
Ar putea Rusia să închidă fabrica?
Operatorul de energie nucleară de stat al Ucrainei, Energoatom, a susținut că forțele ruse de la centrala nucleară Zaporoje „planifică să oprească unitățile nucleare în funcționare, în viitorul apropiat, și să le deconecteze de la liniile de comunicație care furnizează energie sistemului energetic ucrainean”.
„Uzina este proiectată să fie închisă și pusă într-o stare rece” dacă operatorii ei decid să facă acest lucru, a declarat Bob Kelley, fost director adjunct la AIEA, pentru CNN. Rușii ar putea, alternativ, „menține o unitate în funcțiune la putere parțială, pentru a alimenta centrala în sine”.
Oprirea centralei ar intensifica presiunea asupra unor părți din sudul Ucrainei, care ar putea rămâne fără energie înainte de iarnă.
Dar Kelley a spus că ar fi puțin probabil ca Rusia să abandoneze complet uzina. „Acesta a fost un premiu de război pe care și l-au dorit. Este foarte valoros”, a spus el.
În schimb, se așteaptă ca Moscova să redirecționeze electricitatea produsă la Zaporoje către părțile ocupate de ruși ale Ucrainei, ceea ce oficialii ruși au spus în mod deschis că intenționează să facă, deși nu a fost anunțat un calendar pentru o astfel de acțiune.
Secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres, a declarat vineri că electricitatea generată de centrală aparține Ucrainei.
„Evident, electricitatea de la Zaporoje este electricitate ucraineană și este necesară – mai ales în timpul iernii – pentru poporul ucrainean. Și acest principiu trebuie respectat pe deplin”, a spus Guterres, în timpul unei vizite în portul ucrainean Odesa.
Cât de sigure sunt reactoarele nucleare ale centralei?
Centralele nucleare moderne sunt extrem de bine consolidate, pentru a preveni daunele cauzate de tot felul de atacuri, cum ar fi cutremurele, iar Zaporoje nu face excepție.
„Ca toate centralele nucleare, Zaporoje conține diverse sisteme de siguranță redundante, care în circumstanțe normale sunt extrem de eficiente”, a declarat James Acton, co-directorul Programului de politică nucleară la Carnegie Endowment for International Peace, pentru CNN.
„Problema este că centralele nucleare nu sunt proiectate pentru zone de război și, în circumstanțe plauzibile, toate aceste sisteme ar putea eșua”, a adăugat el.
Cele șase reactoare ale centralei – dintre care doar două funcționează în prezent – sunt protejate de oțel și o carcasă de beton cu o grosime de mai mulţi metri.
„Obuzul aleatoriu nu poate distruge cu adevărat această protecţie, ar fi cu adevărat improbabil”, a spus Cizelj.
Dacă reactoarele ar fi atacate prin bombardamente deliberate, țintite, riscul ar crește – dar chiar și asta ar necesita o operațiune „foarte, foarte pricepută”, a spus el.
Deși Ucraina nu este membru al Uniunii Europene, Cizelj a declarat pentru CNN că se aștepta ca măsurile de precauție de la Zaporoje să fie comparabile cu cele din țările UE, unde centralele trebuie să respecte reguli stricte de siguranță nucleară.
Care este cel mai rău scenariu?
Centralele nucleare folosesc o serie de sisteme auxiliare de siguranță, cum ar fi generatoare diesel și conexiuni externe la rețea, pentru a menține reactoarele reci.
Zaporoje folosește și un iaz de pulverizare, un rezervor în care se răcește apa fierbinte din interiorul fabricii. Dacă acele sisteme ar eșua, atunci reactorul nuclear s-ar încălzi rapid, declanșând o topire nucleară.
Acesta ar fi cel mai rău scenariu, au spus experții. Dar, deși ar fi dezastruos la nivel local, ei au explicat că nu ar avea un impact major asupra Europei, pe scară largă.
„Principalul pericol aici este deteriorarea sistemelor necesare pentru a menține la rece combustibilul din reactor – linii electrice externe, generatoare diesel de urgență, echipamente pentru a disipa căldura din miezul reactorului”, a spus Acton.
„Într-un război, repararea acestui echipament sau implementarea unor contramăsuri ar putea fi imposibilă. În cel mai rău caz, combustibilul s-ar putea topi și ar putea răspândi cantități mari de radioactivitate în mediu.”
Un atac asupra structurilor folosite pentru depozitarea combustibilului nuclear uzat – combustibilul care este îndepărtat după utilizarea într-un reactor – prezintă de asemenea un risc, cu potențialul de a elibera material radioactiv în zona înconjurătoare. Dar, au spus experții, nu va ajunge departe.
Șeful Energoatom, Petro Kotin, a declarat că o lovitură de la începutul lunii august a fost aproape de zona de depozitare a combustibilului procesat.
„Este foarte periculos, pentru că rachetele au lovit la 10 până la 20 de metri distanță de depozit, dar dacă ar fi lovit containerele cu combustibilul procesat ar fi un accident de radiații”, a spus Kotin, la televiziunea ucraineană.
Dacă un container este lovit, „va fi un accident local pe teritoriul uzinei și pe teritoriul din apropiere. Dacă este vorba de două-trei containere, zona afectată va crește”, a adăugat el.
Cum este Zaporoje diferită de Cernobîl?
Bombardamentele în jurul Zaporoje au declanșat avertismente, cu privire la un alt „Cernobîl” – cel mai grav dezastru nuclear din lume.
Dar există numeroase diferențe între cele două centrale electrice ucrainene, iar experții insistă că repetarea cataclismului din 1986 este în esență imposibilă.
Uzina de la Cernobîl folosea reactoare RBMK moderate cu grafit, din epoca sovietică, cărora le lipsea o structură modernă de izolare – o cupolă din beton și oțel concepută pentru a preveni orice eliberare de radiații.
În schimb, fiecare dintre cele șase reactoare de la instalația Zaporoje sunt reactoare cu apă sub presiune, încapsulate într-un vas masiv de oțel, adăpostit într-o clădire de reținere din beton. Designul se numește VVER, acronimul rusesc pentru reactor apă-apă-energetic.
„Protecţia acestor tipuri de reactoare sunt mult mai bune”, a spus Cizelj. „Dacă s-ar produce daune la aceste reactoare, ar fi mult mai ușor să-l închideți”.
Amploarea unei ipotetice crize nucleare ar fi de asemenea mult mai mică decât cea de la Cernobîl, au spus experții. După meltdown-ul din 1986, precipitațiile radioactive s-au împrăștiat în mare parte a emisferei nordice, în timp ce aproximativ 150.000 de kilometri pătrați din Belarus, Rusia și Ucraina au fost contaminați, potrivit AIEA. Acea contaminare s-a extins până la 500 de kilometri nord de sit.
Semnele avertizează împotriva pătrunderii în Pădurea Roșie din jurul Cernobîlului, care este unul dintre cele mai contaminate situri nucleare de pe planetă. Experții sugerează în schimb că cel mai rău caz fezabil ar arăta mai mult ca un alt dezastru, mai recent, la Zaporoje.
„Fukushima este o analogie mai bună decât Cernobîl”, a spus Acton. „În acest caz, pot fi necesare evacuări pe zeci de kilometri în jurul centralei, în special în aval. În mijlocul unui război, acestea ar fi excepțional de periculoase”.
Orice precipitații radioactive s-ar răspândi la aproximativ 10 sau 20 de kilometri de Zaporoje, înainte de a înceta să prezinte riscuri grave pentru sănătate, sugerează experții.
„Dacă cineva ar fi putut provoca topirea reactoarelor, (gazele) ar putea scăpa în atmosferă și ar călători odată cu vântul până când vor fi dispersate de curenţii de aer”, a spus Cizelj.
„Odată cu distanța, se produce diluarea şi curând diluarea aceasta devine suficientă, încât impactul nu este foarte grav pentru mediu și pentru sănătatea oamenilor”.
Dar pentru oamenii care trăiesc în sudul Ucrainei, sfâșiat de război, un dezastru nuclear nu este pericolul cel mai imediat. „Dacă îl compari cu celelalte riscuri cu care se confruntă, acest risc nu este foarte mare”, a adăugat el.