Lui Cătălin Drulă, de-acum încolo, i se va spune, după acest moment, „Câinele Drulă”. Cel care i-a scos porecla este un om de afaceri.
Negocieri pentru menținerea în funcții a unor directori de instituții subordonate la Ministerul Transporturilor, interceptate de DNA chiar în biroul ministrului Cătălin Drulă.
Protagoniști – doi liberali: senatorul George Stângă si președintele Consiliului Judetean Prahova, Iulian Dumitrescu, care ar fi acționat la rugămintea liderului PNL Constanța, Bogdan Huțucă, potrivit procurorilor.
Acesta din urmă a negat însă implicarea sa și spune că nu avea cum să intervină în favoarea directorului Agenției Române de Salvare a Vieților Omenești pe Mare, pentru că nu îl cunoaște:
„Am aflat despre aceste chestiuni din presă. Nu am discutat niciodată despre aceste lucruri cu nimeni, iar aici sunt incluse persoanele care apar în stenograme.
Nu aveam nici cum să intervin și nici să discut despre situația directorului ARSVOM, din simplul motiv că nu îl cunosc și nu m-am întâlnit cu el niciodată. Mai mult, nu cunosc pe nimeni din acea instituție și nu am interacționat vreodată cu nici o persoană de acolo”, a declarat Bogdan Huțucă pentru G4Media.ro.
Procurorii DNA au pus în document stenogramele unei convorbiri între un om de afaceri și fostul general SIE Dumitru Ciobanu, în care afaceristul Ion Macovei îi spune fostului general că întâmpină probleme la Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor.
Administratorul uneia dintre firmele care intermediau tranzacțiile cu nave îi explică lui Ciobanu că ”este o problemă cu acest om, care e un câine”, pentru care trebuie ”găsită o soluție”.
Discuția a avut loc, potrivit procurorilor, în 3 iunie 2021, în biroul lui Ion Macovei. Procurorii susțin că Macovei i-a cerut fostului general SIE, Dumitru Ciobanu, să găsească o modalitate prin care să reușească să ajungă la ministrul Cătălin Drulă, pentru ca acesta să favorizeze o companie turcească de construcții de autostrăzi, în cadrul procedurilor de achiziție publică derulate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Macovei Ion: Pentru autostrada Ploiești – Buzău, care merge și s-a semnat și contractul…
Ciobanu Dumitru: Buzău?
Macovei Ion: Ploiești spre Buzău. Sunt mai multe loturi, sunt niște turci, am vorbit cu ei, suntem datori să intrăm cu ceea ce dumneavoastră îmi spuneți. Io am luat-o că e o chestie cu care poți să câștigi foarte bine
(…)
Macovei Ion: (…) dar este totuși o problemă cu acest om, care nu pot să spun că-i om, e un câine, acest Drulă, și trebuie să găsim o soluție pentru el.
Procurorii susțin că Ion Macovei, implicat și în achiziția la suprapreț a navelor folosite de Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, era nemulțumit de ”atitudinea intransigentă a Ministrului Transporturilor și Infrastructurii, care făcea imposibilă orice intervenție pentru favorizarea firmei turcești de care inculpatul era interesat, confirmată de către interlocutor, care a propus varianta încercării influențării demnitarului, prin intermediul unui alt om politic”.
DNA arată în propunerea înaintată Tribunalului Constanța că fostul general SIE Dumitru Ciobanu ar fi cerut ca, în schimbul încercării de a ajuta firma turcească, această companie să încheie contractele pentru emiterea scrisorilor de garanție cu o anumită societate de asigurări, în care ar fi personal implicat.
Cine e Dumitru Ciobanu. Fost general SIE în anii 90, unde a condus Direcției de Contraspionaj Extern potrivit unei anchete România Liberă, Dumitru Ciobanu a intrat în atenția publică în 1997. Atunci, la puțin timp după instalarea lui Emil Constantinescu ca președinte, Dumitru Ciobanu a transmis Administrației Prezidențiale un raport în care îi acuza pe Ioan Talpeș, chiar șeful SIE, de acte de corupție.
Raportul lui Ciobanu îl acuza pe Talpeș că ar fi primit în anul 1995 suma de 6 milioane de dolari de la contrabandistul sirian Zaher Iskandarani ca să-l salveze de la arestare, potrivit România Liberă.
Raportul nu a dus la nici un dosar penal, dar, după scandalul izbucnit prin apariția în presă a documentului, generalii Talpeș, Ciobanu și Silinescu au fost trecuți în rezervă din SIE.
După trecerea în rezervă, Dumitru Ciobanu a intrat în afaceri.
În 2005, el a fost în centrul unui scandal în orașul Comănești, unde primăria a vrut să cumpere un teren de 12 hectare de la firma Efil deținută de Dumitru Ciobanu pentru a construi locuințe sociale pentru localnicii afectați de inundații, potrivit unei anchete publicate atunci de Gardianul.
Afacerea a picat după ce presa a dezvăluit suma supraevaluată a tranzacției, de peste 3 milioane de euro, un preț uriaș pentru acele vremuri.
Numele lui Dumitru Ciobanu a mai apărut în contextul unui dosar de corupție, instrumentat de procurori la compania de stat Electrica.
Jurnalistul Ionel Stoica dezvăluia în 2014 că mai mulți martorii au relatat la DNA cum Cătălin Voicu (general SPP în rezervă) venea la Electrica însoţit de Dumitru Ciobanu și alți generali, pentru a face presiuni asupra conducerii firmei să acorde contracte firmei Tech Safety.
Jurnalistul Dan Badea a scris că generalul Ciobanu a fost în perioada Securității comuniste șef al Serviciului Europa de Nord din Divizia Europa (UM 0199), a Serviciului de Informații Externe (CIE).
Împreună cu generalul Dumitru Iliescu, fost șef al SPP, Ciobanu a înfiintat „Agenția Internatională de Protectie si Paza 2000 SRL” (AIPP), firmă în care acționar majoritar apărea un interpus.
Co-președintele USR PLUS, Dacian Cioloș, a anunțat joi că șefa Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kovesi, a avut o întâlnire cu liderii grupurilor politice din Parlamentul European și a declarat că este nevoie de „rapid de intervenția EPPO, pe lângă munca foarte bună a DNA” în cazuri de fraude cu fonduri europene.
În aceeași postare pe Facebook, Dacian Cioloș l-a felicitat pe ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, pentru modul în care „a gestionat presiunile din partea unor politicieni și afaceriști”.
Postarea integrală a lui Dacian Cioloș:
„Procurorul-șef european, Laura Codruța Kovesi, a participat astăzi, la invitația mea, la Conferința președinților grupurilor politice din Parlamentul European.
Doamna Kovesi a ridicat problema resurselor necesare instituției pe care o conduce, în condițiile în care pe masa Parchetului European (EPPO) sunt deja sute de dosare din toate țările membre care privesc fraude cu fonduri europene.
Am văzut că în România sunt în continuare încercări de fraude cu fonduri europene – îl felicit pe ministrul Cătălin Drulă pentru cum a gestionat presiunile din partea unor politicieni și afaceriști zilele acestea.
Pentru exact aceste încercări de deturnare de fonduri va fi nevoie rapid de intervenția EPPO, pe lângă munca foarte bună a DNA”.