Realitatea TV, emisiunea „Jocuri de putere„, realizator Rareş Bogdan. Subiect: Conducerea Radio România de către protejatul lui Ponta, Ovidiu Miculescu.
Secţiunea aceasta a emisiunii începe cu fragmente din conferinţa de presă realizată de curând de preşedintele SRR, Ovidiu Miculescu, care prezenta rezultatele Radio România. Esenţa discuţiilor din această emisiune, mai jos.
Invitaţi în studio: Valeriu Turcan, consultan politic, Mihai Anton Timariu, referent de specialitate la Radio România, Gabriel Basarabescu, copreşedinte al Sindicatului Profesioniştilor din Radio România, Georgeta Adam, realizator Radio România, Dan Manolache, realizator, fost redactor-şef Radio România Cultural şi Horia Moculescu.
Rareş Bogdan: De atăzi, domnul Miculescu a dat ordin apropiaţilor săi să îl prezinte în public şi în mediul online drept apolitic, tehnocrat, venit din mediul profesional, fără nici o legătură cu Victor Ponta. Ce să mai zic? Se poate orice în România. Nu cred că ar fi imposibil ca dl. Ponta să apară peste vreo două luni, aşa, în apropierea zilei îndrăgostiţilor, şi să ne spună că dânsul este tehnocrat. Că n-a avut niciodată nici o legătură cu politica, cred că dl. Dragnea este deja tehnocrat.
Gabriel Basarabescu: (concluzii la conferinţa de presă a SRR) În emisiunea pe care am avut-o, am tras un semnal de alarmă asupra lipsei oricărei strategii şi speram că dl. Miculescu va veni cu o strategie.
Marea majoritate a colegilor mi-au spus să rostim mult mai clar problemele penale pe care marea majoritate a celor care conduc Radio România le au. Dl. Miculescu a spus clar, deşi nu a rostit nume, că ar fi diverse persoane frustrate care, prin pierderea unor privilegii, încep să vorbească.
Noi ne-am vulnerabilizat, deoarece considerăm că suntem printre cei mai bine poziţionaţi în instituţie şi credem că vorbim în primul rând pentru colegii noştri care nu mai au nici măcar emisiuni, care le-au pierdut fără nici un fel de explicaţii (…), sunt zeci de asemenea cazuri, în locul lor au fost aduse din afara Radio România persoane, nu ştim pe ce criterii angajate.
Sunt oameni care nu mai au voie să intre pe post pentru că, vezi, Doamne, nu mai au voce, nu ştim ce criterii au stat la baza acestei decizii şi pentru toţi aceşti oameni credem că trebuie să luptăm. (…)
Care este CV-ul şi diploma lui Marius Furdui, adjunctul lui Miculescu?
Conferinţa (n.n.: lui Miculescu) are foarte multe vorbe frumoase, foarte multe vorbe fără absolut nici o acoperire, iar vârful de concreteţe a fost momentul în care dl. Miculescu îl aduce pe el de-a doilea om din radio, dl. Furdui, care nu a scos nici un cuvânt, şi dl. Miculescu răspunde halucinant: A existat o dilemă în jurul salariului Andreei Esca. Acum a apărut o nouă dilemă, în jurul diplomei dlui. Furdui. Dacă-i faceţi o ofertă de nerefuzat, poate o arată.
Vreţi să-i facem o ofertă? Dar va fi mare, pentru că, din ce am auzit, salariul dlui. Furdui trece de 150 de milioane de lei pe lună. Problema este ce notă a obţinut, unde (şi-)a dat acea diplomă şi totodată ce carieră are pentru a fi devenit al doilea om în Radio. (…) Toate aceste lucruri ar trebui să existe pe site-ul Radio România, un CV…
(n.n.: Ceea ce putem să spunem este că Marius Furdui era în anii 90 realizator de programe la Radio Contact)
Dosarele lui Ovidiu Miculescu, şeful Radio România
Mihai Anton Timariu: Dl. Ovidiu Miculescu are un conflict de interese. S-a numit singur în funcţia de coordonator în cadrul unui proiet POSDRU. Are un (alt) dosar, de incompatibilitate. În urmă cu câţiva ani, 2010-2012, dânsul a fost şi manager la SNR şi în acelaşi timp era şi membru în CA Radio România.
O persoană foarte importantă în conducerea Radio România, Oltea Şerban-Pârâu, care conduce Centrul Cultural Media, este condamnată la un an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese. Oltea Şerban-Pârâu a făcut recurs.
Rareş Bogdan: Ştie radio. Asta e 100% clar. E om de radio.
Valeriu Turcan: Chestiuni care sunt în neregulă – Eu nu îmi explic modul în care au reuşit să scape atenţiei publicului.
Turcan: Miculescu a cumulat audienţele trustului
Modul în care sunt prezentate audienţele în opinia publică îmi indică dorinţa de a înşela. Nicăieri în lume nu se adună audienţele mai multor canale. Niciodată un trust, dacă are două sau trei canale, nu va cumula audienţa acestora şi nu va încerca să spună „asta este audienţa noastră”.
Singura situaţie în care acest lucru este acceptat, în practiva industriei radioului, este când vorbim despre posturi de diplomaţie publică, care emit către străinătate. Dacă Radio România International emite pe nu-ştiu-câte frecvenţe, în mai multe limbi, s-ar putea cumula frecvenţa. (…)
Văd că se insistă pe creşterea spectaculoasă. Eu am comparat cu situaţia de la finalul 2012, când cota de piaţă a RRA era 13,4%, cu 2015, când este, spre cea de-a treia parte a anului, de circa 13,8%.
Turcan: Radio România nu este auzit pe tot teritoriul României
Postul public de radio are obligaţia de a transmite şi de a fi receptat de către toţi cetăţenii care trăiesc pe teritoriul naţional. Nu poate fi justificat prin nimic că există undeva între 25% şi 35% din teritoriul naţional neacoperit. Aş putea să spun că este o încălcare a Constituţiei, pentru că oamenii ăia probabil plătesc taxa.
N-am găsit în online Radio România Actualităţi în vreun top, să spunem, al 50-lea cel mai bun website din România. Nu este nici măcar într-un top al radiourilor. Dacă se compară site-ul RRA cu al celorlalte radiouri, decalajul este de cel puţin cinci ani de zile din punct de vedere tehnic.
Turcan: Miculescu a dat un ordin abuziv, ce limitează drepturile CA
Lucru care m-a şocat: am primit un ordin din 15 iunie 2015, privind accesul în interiorul Radio România. Cap. 5: Accesul membrilor CA care nu sunt salariaţi ai SRR se face cu aprobarea în prealabil a preşedintelui director general. Este un ordin abuziv.
Conform Legii 41 din 1994, art. 18, al. 1, pct. a, CA asigură conducerea serviciului public de radiodifuziune, înaintea directorului general. Un astfel de lucru nu ar fi fost tolerat şi nu ar fi fost posibil în nici un alt serviciu public. Îmi indică un comportament orientat spre abuz, bunul plac şi cumva în sensul în care Radio România au SRR ar fi aşa, un fel de feudă personală, unde tu poţi să interzici accesul membrilor CA, cu excepţia cazurilor în care vin să-ţi ceară ţie un bon de mână, ca să intre în instituţie.
Georgeta Adam: Radio România nu mai respectă limba română
Georgeta Adam: Eu nu mai am acces în Radio România, fiind pensionară. În ultimii ani, postul public de radio nu are o identitate proprie. Nu mai recunoaştem timbrul specific al radioului public, care trebuie să aibă un profund respect pentru limba română.
Muzica promovată în coloana sonoră nu refletă cu precădere identitatea românească. V-aş propune o comparaţie cu RFI, pe care-l recunoşti fie şi numai după muzica franceză pusă în undă.
În Grecia, în taxi, nu vei auzi decât muzică grecească. Asta într-o instituţie cu o fonotecă proprie de un milion de repere.