Probabil că în săptămâna care începe vor apărea primii refugiaţi în România. Vor fi atât de mulţi, că nu vom putea să nu negociem cu Comisia Europeană cote.
• urmează primirea de refugiaţi • rolul lui Găbiţă Anticorupţie va creşte, Ponta va deveni şi mai fluturaş • zone de campare pentru refugiaţi • case prefabricate • tipuri de frontieră • negocieri cu Comisia Europeană • ce a vrut să spună Klaus Iohannis cu „am putea să fim obligaţi să primim mai mulţi refugiaţi” •
Este inevitabil, după părerea mea, ca, în peregrinarea lor prin Europa, o parte dintre refugiaţi să ajungă în România. Pentru că mişcarea lor este haotică, nu avem cum să ştim câţi vor ajunge la noi, unde vor atinge prima dată frontiera ţării noastre, ci numai între ce puncte extreme ale acesteia: de la vest la est, de la cel mai vestic punct al ţării, la Beba Veche, acolo unde se termină frontiera intra-UE cu Ungaria şi începe cea cu Serbia, până la frontiera de Litoral, din continuarea spre est a frontierei de la punctul de frontieră Vama Veche, care e cea mai estică a României cu Bulgaria.
Pe toată această frontieră pot să apară refugiaţi. Ce să faci când vin trei, 300, 3.000 sau 30.000? Să le spui, ca croaţii: Plecaţi, aici nu este Europa, e plin, nu mai avem locuri!? Eu nu cred că noi trebuie să ne asumăm o asemenea atitudine.
Să ridici garduri, ca Ungaria? Aceasta este o nebunie contraproductivă. Rutier, distanţa este de peste 400 de kilometri. Să ridicăm peste 400 de kilometri de gard, după care să constatăm că refugiaţii găsesc căi să treacă prin el (aşa cum este previzibil) ar fi o gafă uriaşă.
Tipuri de frontieră
Dacă ai maximum câteva sute de refugiaţi, să zicem că mai poţi să-i respingi cumva, să-i ţii la frontieră – cu toate că nu aşa se procedează, dar există o cifră-limită dincolo de care o asemenea întreprindere devine contraproductivă.
Plus că vor ieşi incidente violente, ce vor fi mediatizate (oricum vor exista astfel de incidente, să nu ne facem iluzii, dar depinde câte şi cât de grave vor fi ele). Aşadar, cea mai bună soluţie va fi primirea de refugiaţi, iar restul e logistică şi negociere. Vom reveni la această chestiune.
Primirea refugiaţilor va fi de două tipuri, în funcţie de tipul de frontieră: frontieră de uscat sau frontieră fluvială. Despre frontiera de uscat am scris deja: aici mai există loc de întors. Aveţi acte? Vedeţi că punctul de trecere a frontierei e doi kilometri mai încolo! – acest text, care evită clasicul te-am prins pe fâşie, la puşcărie cu tine!, poate fi folosit de Poliţia de frontieră, dar de obicei aceasta, dacă te prinde pe fâşia verde, nu procedează aşa, ci te reţine.
Deja avem notoriul caz al celor doi afghani care au fost reţinuţi de poliţiştii de frontieră pe fâşia verde, la Beba Veche şi, când au aflat că sunt în România, au început să plângă. Ce nu s-a observat este că ei nu au fost expulzaţi, ci au fost găzduiţi la centrul din Timişoara şi se află în procedură de readmisie – adică de expulzare în ţara de unde au venit: Serbia.
Pe lângă centrul din Timişoara, la cealaltă extremitate a frontierei de uscat cu Serbia, la Stamora Moraviţa, a mai apărut încă un centru de primire a refugiaţilor. Dar aici mai e loc de întors. Teoretic, poţi să returnezi relativ repede oricâţi refugiaţi intraţi ilegal au venit, fără acte, în România, în statul de unde au venit, Serbia sau Bulgaria, dacă este frontieră de uscat.
Dacă este frontieră fluvială însă lucrurile se complică. Trebuie să-i primeşti, nu poţi să-i opreşti nici dacă sunt doi, nici dacă sunt 20.000, să le spui să se întoarcă, trebuie să îi pui în procedură de readmisie, apoi să îi expulzezi în ţara de unde au venit la tine.
Motivul? E simplu: ţi-au apărut în ţară trecând Dunărea şi, inevitabil, dacă îi trimiţi în aceleaşi ambarcaţiuni să treacă Dunărea la loc, în Serbia sau Bulgaria, sigur va apărea unul ce va muri înecat şi va ieşi scandal.
Ca să nu mai spunem că vânzoleala fără sfârşit creată va fi şi contraproductivă, şi penibilă. Bună, Ahmet! Bună, Zeher! Ce faci, te duci în România? Vezi că ăia şi-au pierdut minţile şi te trimit să vâsleşti înapoi în Bulgaria! Da? Lasă că le arăt eu lor!
===
Frontiera de uscat a Serbiei cu România începe la sud de Beba Veche şi se termină la Stamora Moraviţa. Câţiva kilometri mai la est, Dunărea devine frontiera României, la Baziaş, în judeţul Caraş Severin. Ultimul punct sârbesc dinainte de intrarea Dunării pe frontieră este localitatea Stara Palanka.
Localitatea românească situată chiar în dreptul punctului de întâlnire a frontierelor Serbiei, Bulgariei şi României este Pristol, situată la vreo 50 de kilometri de Calafat. Acesta este primul punct foarte important de frontieră dintre România şi Bulgaria, unde s-a inaugurat de puţin timp un pod rutier şi feroviar. Sigur aici vor ieşi nişte poveşti cu refugiaţii, dacă ei ajung în Bulgaria.
Cel mai estic punct de frontieră fluvială al României cu Bulgaria este marcat de localitatea bulgară Silistra. La nord, este oraşul românesc Călăraşi. De aici, Dunărea intră pe teritoriul României şi avem iarăşi graniţă de uscat, cum am explicat, până când aceasta cade în mare.
Logistică. Zone de campare pentru refugiaţi. Case prefabricate
Pe toată această graniţă fluvială, sute, mii sau zeci de mii de refugiaţi vor ataca, în felul lor, intrarea în România. Numai simpla primire pentru readmisie (trimiterea înapoi în ţara din care a venit ilegal) a unui refugiat presupune găzduirea lui într-un centru.
Aici, va fi supus unui interogatoriu, i se vor face poze şi acte de readmisie. Va primi un pat, o pătură, o pernă, posibil nişte schimburi curate, cu certitudine mâncare, apoi va intra în readmisie.
Toate aceste lucruri presupun personal (funcţionari MAI, translatori din limbile refugiaţilor), hârtii, sistem informatic, Internet, intendenţă etc. Management. Logistică. Organizare. Bani.
Lucrurile se vor complica atunci când va fi vorba despre refugiaţi ce vor primi acest statut în România, care, într-un fel sau altul, au venit legal. Ei vor rămâne iniţial în aceste lagăre de refugiaţi. Cuvântul lagăr nu trebuie să deranjeze.
Românii care plecau din ţară în vremurile comunismului treceau, când intrau în Germania, printr-un lagăr de refugiaţi, unde li se făceau analizele medicale, primeau acte de identitate şi stăteau o vreme, pentru a se adapta puţin.
Astfel şi la noi, aceşti oameni vor primi acte de identitate provizorii de refugiaţi, apoi statut de rezident (sirian, afghan, libanez, irakian etc.) în România şi finalmente cetăţenia, conform legii, dacă îndeplinesc condiţiile.
Credeţi că lagărele acestea (ce vor fi constituite pe graniţa pe care am descris-o anterior) vor fi alcătuite din corturi? Haida-de! Să ţii căldura iarna în cort e mai scump decât dacă faci case din prefabricate.
• urmează: Vom avea cazuri de corupţie pe accepţia de refugiaţi
Maria: Văd că, din frumoasa Oradea, aveţi o problemă că scriu frumoasa Timişoara. Aş mai putea să scriu despre frumoasa Transilvanie, în care sunt frumoasele Baia-Mare, Sighişoara, Alba Iulia şi frumoşii Sibiu, Braşov, Cluj.
Marius: Eu nu pregătesc nimic la nimeni, scriu ce gândesc.
Vlad Craioveanu: Se pare că nu aţi citit cu atenţie ce am scris. Nu se poate păzi bine un gard de peste 400 de kilometri lungime. Trebuie 400.000 de jandarmi şi militari ca să acopere teritorial tot gardul, înţelegeţi? Ungurii au mai puţin şi tot le-au vânzolit refugiaţii prin toată ţara. Iar dacă mă luaţi cu de-astea, „Romania pentru romani! La streang cu tradatorii!”, vă trimit să-i căutaţi pe adoratorii lui Vadim Tudor.
marian melinte: Refugiaţii care vin nu sunt, de principio, „barbari ce pot schimba soarta Europei”, ci printre ei pot fi terorişti, probabil că aceia sunt cei la care vă referiţi. Statul român nu poate să spună: „pentru că voi sunteţi străini de genă şi năvălitori seculari şi ai noştri zac în canalizări, subsoluri, maşini abandonate, pe bănci în parcuri, nu putem să vă primim” sau „putem să vă primim, dar nu vă ţinem la căldură, ci în frig, să degeraţi în timpul ierni, cum degeră unii dintre ai noştri, că altfel nu e dreptate socială”…
Sa le faca case din prefabricate unor straini de gena navalitori seculari,asta in timp ce fii tai zac prin canalizari,subsoluri,masini abandonate,pe banci in parcuri!Pt acestia tara nu le asigura dar pt barbarii ce pot schimba soarta istorieii linistite in cea mai trista pagina se poate!Halal Romanie cu halal conducatori!
Daca se pazeste cum trebuie gardul SI SE CASTIGA SPRIJINUL POPULATIEI LOCALE, nu va trece nici puricele refugiatilor prin el!
GARD! PAZA ARMATA!
Romania pentru romani! La streang cu tradatorii!
Pai ce faceti stimati jurnalisti? Pregatiti psihicul poporului pentru a fi mai indulgent cu islamistii? Sa lase islamul sa i patrunda in casa sa l puna la masa si sa i ofere un loc cald in patut langa nevasta ? Masoanca de Merkel a vrut ,,refugiati,, …ea sa sii tina pe toti !!
Erată: Şi e păcat ca frumoaaaasa Timişoara să facă un şoc când va afla care-i faza cu Frontiera.
Şoc, evident.
Interesant articol. De citit până la capăt cu atenţie. Poate că ar trebui să-l extindeţi şi spre ceea ce scriaţi zilele trecute într-un alt articol, despre frumoaaaasa Timişoara, care va deveni un haos odată cu sosirea imigranţilor. Nu de alta, dar pe atunci necunoscuta cu Poliţia de Frontieră nu era în ecuaţie, văd că abia acum a intrat, subit. Iar lumea a început deja să presupună şi să scrie diverse pe reţelele de socializare în legătură cu frumoaaaasa Timişoara. Şi e păcat ca frumoaaaasa Timişoara să facă un şco când va afla care-i faza cu Frontiera. Noapte bună!