Valeriu Zgonea este unul dintre cei mai aculturali, stupizi, lipsiţi de tact, debili intelectual crocodili din politica românească.
De Ziua Comemorării Holocaustului Ţiganilor, Zgonea, care este preşedintele Camerei Deputaţilor, a comis o declaraţie cretiunghiulară:
Astăzi, în Ziua Comemorării Holocaustului Romilor, aducem un omagiu victimelor care n-au avut altă vină, decât aceea că aparțineau unor etnii persecutate și amenințate.
Nimic nu poate recompensa atrocitățile trecutului, însă e datoria noastră să demonstrăm că încrederea în umanitate a fost restaurată și că nu vom permite repetarea unor astfel de greșeli.
Aici sunt cel puţin două lucruri de comentat.
Cum adică, domnu’ Zgonea, „nimic nu poate recompensa atrocitățile trecutului„? Ce, există atrocitate a trecutului pentru care victimele acestora au fost, sunt sau vor fi vreodată recompensate cumva, undeva?
Corect ar fi fost dacă Zgonea ar fi spus: „nimic nu poate compensa atrocităţile trecutului„. Politicianul, care este un sfertodoct, a luat o frază-tip de blablabla, care-i răsuna în cap lui sau autorului discursului său, şi a greşit un cuvânt, gafând cu recompensa în loc de compensare.
Cum adică „nu vom permite repetarea unor astfel de greşeli„? Dar ce, se pune problema acută a unui nou holocaust al ţiganilor? Iar dacă, Doamne fereşte, aşa ceva s-ar întâmpla, Zgonea, la statura sa politică impresionantă, ce-ar face? Cum nu ar permite?
Nici vorbă, nu se pune această problemă acut, în actualitate, s-a trezit vorbind Valerică, în timp ce Zgonea era în somn biologic. Corect era dacă spunea „nu trebuie să permitem niciodată repetarea unor astfel de greşeli„.
Gafa impardonabilă a lui Valerică Zgonea este analizabilă lingvistic şi gramatical. Ea combină exprimarea paronimică şi atracţia paronimică.
Paronimele sunt cuvinte care seamănă ca formă fizică dar care au înţelesuri complet diferite. Cuvintele „recompensa” şi „compensa” par a fi paronime:
RECOMPENSÁ, recompensez, vb. I. Tranz. A da o recompensă; a răsplăti. – Din fr. récompenser.
COMPENSÁ, compensez, vb. I. 1. Tranz. A înlocui ceva consumat sau cheltuit prin altceva (egal în valoare); a completa, a înlocui ceva insuficient cu altceva; a echilibra. ♦ A îndrepta un rău printr-un bine; a răsplăti în mod corespunzător; a despăgubi. 2. Tranz. (Fiz.) A micșora sau a anula efectul unei anumite acțiuni. 3. Tranz. și refl. (Med.) A face să-și revină sau a-și reveni la o stare de funcționare normală, de echilibru. – Din fr. compenser, lat. compensare.
Cuvintele folosite aiurea de Valerică Zgonea însă sunt probabil folosite astfel din atracţie paronimică. Aceasta denaturează cuvintele din limba română între ele.
Iată câteva exemple: şasiu – saşiu; speţe – speze; a gira – a gera; remuneraţie – renumeraţie.
Aşadar, iată cât de complex este în realitate Valerică Zgonea, cât de mult se poate scrie despre el, când noi îl credeam un simplu individ acultural şi nimic mai mult.