Atacurile comise în Norvegia pot fi plasate în contextul ostilităţii din ce în ce mai mari împotriva imigranţilor şi musulmanilor din ţările nordice şi din Europa. O analiză realizată de New York Times.
Atacurile din Norvegia de la sfârşitul săptămânii aduc în atenţie nu doar pericolul extremismului de dreapta din Norvegia ci şi cel din întreaga Europă, unde opoziţia faţă de imigranţii musulmani, globalizarea, 
Uniunea Europeană şi problema multiculturalismului s-au dovedit o puternică forţă politică şi în unele cazuri, un impuls către violenţă, scrie editia electronica a publicatiei New York Times.
Succesul partidelor populiste constă în faptul că fac apel la sentimentul pierderii identităţii naţionale şi aduc critici la adresa minorităţilor, imigranţilor şi în special musulmanilor.
În timp ce partidele, în general, nu acceptă ideea de violenţă, unii experţi spun că discursurile politice dominate de ură au încurajat acţiunile individuale de violenţă.
Analistul pe probleme de extremă dreapta de la Fundaţia germană Marshall din Berlin, Joerg Forbrig, afirmă că nu este surprins când fapte ca cele din Norvegia se întâmplă „deoarece se vor găsi întotdeauna oameni care vor fi de acord că mijloacele radicale sunt necesare”.
În noiembrie anul trecut, un cetăţean suedez a fost arestat în sudul oraşului Malmo, după ce zeci de imigranţi au fost împuşcaţi de un lunetist, un imigrant fiind atins mortal.
Atacurile au avut loc în perioada iunie-octombrie 2010.
Partidul democrat suedez de extremă dreapta a intrat în parlament pentru prima oară în istorie, după ce a câştigat 5,7 la sută din voturi în alegerile din luna septembrie a anului trecut.
Atentatul cu bombă din Oslo şi masacrul din insula Utoya au servit ca atenţionare a serviciilor de securitate din Europa şi SUA, care de ani buni sau concentrat doar pe problema teroriştilor islamişti.
Serviciile de securitate au subestimat ameninţarea activiştilor radicali interni, care la rândul lor au fost deranjaţi de pericolul islamului.
În SUA, atacurile din Norvegia au reamintit evenimentele din Oklahoma din 1995, când un extremist de dreapta, Timothy McVeigh, a folosit o bombă confecţionată din îngrăşământ chimic ca să arunce în aer o clădire a guvernului federal. 168 de persoane şi-au pierdut viaţa.
Creşterea migraţiei în străinătate a unor minorităţi cum ar fi cea romă, ca urmare şi a liberei circulaţii din Uniunea Europeană, a dat naştere sentimentelor naţionaliste şi chiar a renaşterii şovinismului.
Sosirea refugiaţilor, solicitanţilor de azil şi imigranţilor economici, mulţi dintre ei musulmani, a dus la o reacţie semnificativă în ţări cum ar fi Danemarca, unde Partidul Poporului Danez are 25 din 179 de locuri în parlament, şi în Olanda, unde Geert Wilders, liderul partidului pentru libertate, a caştigat 15,5 la sută din voturi la alegerile generale din 2010.
„Eşecul multiculturalismului” în Europa
Atacurile de vineri din Norvegia au fost condamnate de lideri ai întregului spectru politic din Europa. Cancelarul german Angela Merkel a fost vehementă împotriva a ceea ce aceasta a numit „un fel de ură care ar putea alimenta o astfel de acţiune” împotriva libertăţii, respectului şi credinţei în coexistenţă paşnică.
Cu toate acestea, unele din motivaţiile principale invocate de suspectul norvegian, Anders Behring Breivik, sunt probleme actuale. Cancelarul german, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy şi premierul britanic, David Cameron au declarat recent că „multiculturalismul este un eşec”.
„Multiculturalismul a eşuat, a eşuat complet”
, le-a spus Angela Merkel colegilor din partidul Creştin Democrat în octombrie anul trecut, însă a subliniat că imigranţii sunt bineveniţi în Germania.
La începutul acestei luni, cotidianul german Berliner Zeitung a arătat faptul că neo-naziştii au atacat sediile partidului de extrema-stânga din ce în ce mai des… tot pe Romania Actualitati