Irlanda riscă prăbuşirea financiară, în timp ce Grecia continuă să-şi adâncească deficitele. Dar sunt contribuabilii cei care trebuie să plătească? Pentru Der Standard, investitorii, ca şi statele, trebuie să-şi asume riscurile luate.
Josef Pröll este un bun comediant. Pe 16 noiembrie, ministrul austriac al Finanţelor şi-a recitat monologul de creditor inflexibil care predă o lecţie datornicului 
său. Grecia nu îşi respectă programul de reducere a cheltuielilor stabilit de UE şi Fondul Monetar Internaţional (FMI). Atena se îndatorează mai mult decât ar trebui.
FOTO: Daily Markets
Josef Pröll a ameninţat să nu verse următoarea tranşă de ajutor destinată Greciei [va fi până la urmă vărsată în ianuarie]. Este ceea ce fac în general toţi creditorii, fie că este vorba de state sau de bănci. Ameninţă şi îşi arată colţii, dar aproape întotdeauna termină prin a acorda un termen suplimentar datornicului: mai bine un datornic suferind, decât unul mort.
O îndatorare de 150% din PIB
Doar că în prezent criza datoriei în zona euro nu mai este un caz normal şi Josef Pröll ştie acest lucru perfect. Conform ultimelor estimări ajustate ale deficitului, Grecia are o datorie reprezentând aproape 130% din PIB-ul său.
De acum până în 2015, Atena trebuie să ramburseze datoria de 140 de miliarde de euro, la care se adaugă 90 de miliarde din dobânzi. Totul pe fondul unei economii în derută. Nu e nevoie să fii vreun mare specialist pentru a afirma că există riscul ca asta să se termine prost… citeste tot aici