Dezamăgire mare în rândul sindicaliştilor şi păpuşarilor politici din Opoziţie care,
în loc să pună umărul la reconstrucţia ţării aflate pe marginea prăpastiei economice, joacă un perpetuu rol de „Gică-contra“ împotriva adversarilor politici de la Guvernare.
Gargara ieftină şi lipsită de un aport constructiv pare să îi fi plictisit pe români, care au început să înţeleagă în cel de-al doisprezecelea ceas că nu ieşitul în stradă pe ritmuri de „Dansul Pinguinului“ şi răsturnarea Executivului printr-o mişcare de stradă a maselor este soluţia salvatoare.
Dezgustaţi probabil de gestul reprobabil al unor poliţişti pe care îi plătesc din propriile buzunare pentru a le asigura liniştea atunci când aruncă însemnele ţării pe jos şi le calcă în picioare la propriu, oamenii s-au convins că este mai bine să îşi vadă de muncă şi să nu mai dea curs unor astfel de provocări clocite în laboratoarele „revoluţionare“ ale unor interese obscure.
Românii au realizat într-adevăr că nu mai pot fi folosiţi ca nişte oi sacrificate pe altarele unor oameni politici abjecţi care se aseamănă cu nişte babe care sparg seminţe la şezătoarea politică din studiourile maşinilor de propagandă media deţinute de tripleta de aur Vîntu-Patriciu-Voiculescu, personaje îmbogăţite pe spinarea muncii lor.
La fel de bine românii au înţeles că tocmai cei care ar trebui să le reprezinte breslele din care fac parte sunt doar nişte şmecheraşi cu limbă dulce şi buzunare de popă de ţară.
Vilele, conturile şi Bentley-urile pe care le conduc, toate i-au scårbit pe oamenii care au conştientizat în sfårşit ce fel de reprezentanţi au şi cum ei se fac preş la picioarele paralitice ale unor ţepari convertiţi, spălaţi şi apoi îmbrăcaţi în haine de oameni de afaceri oneşti care creează locuri de muncă.
După luni de zbatere, autocare, mitinguri şi bere la cutie în faţa Palatului Parlamentului, sindicaliştii lui „Che Guevara“ şi „Fidel Castro“ au suferit, ieri, un eşec de proporţii în urma apelului făcut către toţi angajaţii să oprească lucrul preţ de patru ore, întrucåt unii salariaţi nici măcar nu au primit oficial acest apel, iar alţii l-au ignorat, fie pentru că au fost ameninţaţi, fie pentru că nu au vrut să dea curs cererii.
Deşi a fost anunţată cu surle, tråmbiţe şi alte goarne media, ziua de miercuri nu a primit calificativul de „revoltă populară generală“, aşa cum şi-ar fi dorit păpuşarii meschini cu chip de sindicalişti.
Angajaţii din Romånia, mai ales bugetarii, ar fi urmat să oprească activitatea timp de patru ore, de la 12.00 la 16.00. Numai că planul urzit de sindicalişti a eşuat lamentabil.
Acest apel al şefilor de confederaţii sindicale a rămas însă fără răspuns din partea celor pe care-i reprezintă, primele semne că activitatea ar fi urmat să se desfăşoare normal existånd încă de marţi. Spre ghinionul lor, activitatea în instituţiile publice s-a desfăşurat aproape peste tot într-un ritm normal.
Profesorii nu au mai auzit
„Brainstorming-ul“ pe care sindicaliştii îl vedeau ca un succes pe ultima sută de metri nu a mai avut ieri efect asupra unor profesori care şi-au pus vocaţia pedagogică înaintea intereselor financiare, cu toate că reprezintă una dintre cele mai sacrificate şi atinse de criză dintre toate categoriile sociale.
Practic, unii directori de şcoli, de exemplu, nici nu ştiau… citeste tot aici