Te gândeşti la Antena 3 şi la Realitatea TV, imediat ce citeşti acest paragraf din Strategia Naţională de Apărare:
„Fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false des-pre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţiile statului reprezintă o (…) vulnerabilitate a statului român.”
(Strategia Naţională de Apărare aprobată de Consiliul Superior de Apărare a Ţării, la 23 iunie 2010)
Şi spui:
„Da, Antena şi Realitatea sunt în campanie de presă, de dinaintea crizei şi nu o dată, au răspândit informaţii false, denigrând instituţii ale statului şi probabil că astfel presează asupra deciziei politice ca, probabil, să obţină avantaje şi este posibil ca asta să reprezinte o vulnerabilitate a statului”.
Textul are, însă, o problemă: textul nu menţionează nici pe Antena3 şi nici pe Realitatea TV.
Textul are pretenţia unei generalizări, el se referă la presă în totalitate.
Dar, ca să se refere la presă în general, textul ar fi trebuit să-şi definească termenii.
Pentru ca să fie general valabil, textul ar fi trebuit să precizeze ce înţelege prin „campanie de presă”; să precizeze cum decelăm că acest fenomen nedefinit al „campaniilor de presă” este declanşat de o „comandă” şi ce înţelege prin această nouă noţiune.
N-am să întind coarda răbdării cititorului, căci toate cuvintele „cheie” ale acestui text („scopul denigrării”, „răspândirea”, „informaţii false”, „presiunea” şi tot aşa, până la capăt), ar fi trebuit să fie definite, pentru ca strategia adoptată de Consiliul Superior de Apărare a Ţării să poată căpăta caracter de generalitate.
Intrucât aceste noţiuni nu sunt definite, strategia permite orice subiectivism în aprecieri.
De exemplu, conform textului citat, ziarul „BURSA” se află, cu certitudine, într-o campanie de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţiile statului atunci când susţine că acest text din Strategia CSAT este o idioţenie, o tâmpenie şi o mare porcărie.
Întrucât am spus-o, ne aşteptăm la numeroase avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţiile statului.
Ştiam dintotdeauna că ziarul „BURSA”, cu tot ceea ce reprezintă şi cu tot ceea ce face, reprezintă o vulnerabilitate a statului.
Surpriza a fost să constatăm, însă, că o vulnerabilitate cu mult mai mare o reprezintă însuşi Consiliul Superior de Apărare a Ţării.
Sursa: Ziarul Bursa
