Ca toţi marii oameni, Marcel Ciolacu a început de la munca jos: la Revoluţie, aducea Pepsi şi ţigări de la chioşcul de la parter.
Premierul Marcel Ciolacu a avut un cu totul alt rol, în timpul Revoluției, la Buzău, decât cel pe care îl pretinde în documentele din dosarul de revoluționar.
Ciolacu, la Revoluţie, aducea Pepsi şi ţigări de la chioşc
Jurnalista Anca Simina, de la Recorder, care a realizat o amplă anchetă, despre modul în care Ciolacu a devenit revoluționar, a spus ce i-a relatat un martor. „Unul dintre cei cu care am stat de vorbă ne-a spus că domnul Ciolacu aducea Pepsi și țigări, de la chioșcul de jos”, a relatat Anca Simina.
Jurnaliștii de la Recorder au dat publicității o amplă investigație legată de dosarul de revoluționar al premierului PSD Marcel Ciolacu. Ei au descoperit numeroase inadvertențe, plus semnături false, în documentele depuse de Ciolacu.
Concluzia anchetei, fără a fi evidențiată ca atare, este că Marcel Ciolacu este și el unul dintre impostorii care și-au atribuit merite false la Revoluție, pentru a obține certificatul de revoluționar.
Citeşte şi: Pe ChatGPT nu-l prinzi defel. Ce spune despre Marcel Ciolacu
Recorder a intrat în posesia declarației scrise de mănă, de Ciolacu, în 1992, prin care a obținut certificatul de revoluționar, și a discutat cu numeroși martori ai evenimentelor de atunci. Martorii relevanți nu-și amintesc să-l fi văzut pe Ciolacu în locurile în care se lăuda că a fost în zilele Revoluției.
Ciolacu a recurs la presiuni asupra Secretariatului de Stat pentru Revoluționari, după ce acesta i-a retras certificatul de revoluționar. Secretarul de stat Mihai Dodu a confirmat că a fost sunat de șeful lui, premierul Ciolacu.
Ciolacu a refuzat să răspundă la întrebările punctuale transmise de Recorder. Nici un post de televiziune nu a preluat acest subiect și până acum foarte puține publicații au relatat despre dubiosul mod în care Ciolacu a devenit revoluționar.
Citeşte şi: Care e legătura dintre Marcel Ciolacu şi Robert Negoiţă
Marcel Ciolacu, cel de acum trei decenii, își susține teza eroismului la Revoluție printr-o multitudine de neconcordanţe de timp și de loc. Rolul determinant pe care și-l atribuie în declarații nu e confirmat nici de alți participanți, nici de fotografii, nici de documente relevante.
Premierul oferă informații contradictorii, cu privire la locul său de muncă din 1989, de unde susține că și-a început acțiunile îndreptate împotriva puterii comuniste: în dosarul său de revoluționar sugerează că lucra la o întreprindere din Buzău, pe când în CV-ul de prim-ministru, în dreptul anilor 1988-1990, apare Întreprinderea Electronica, din București.
În povestea tânărului Ciolacu, flama revoluționară locală se aprinde pe 22 decembrie 1989, dimineața. Iar el își ia în acest scenariu un rol esențial. Îi reproducem în continuare relatarea, fără a interveni asupra ortografiei sau punctuației originale:
Legenda
„În dimineața zilei de 22 decembrie cunoscând de la postul de radio «Europa Liberă» ce se întâmplă în Timișoara și București, am plecat la servici unde am propus colegilor să mergem în fața sediului județean al P.C.R.
Aici am fost întâmpinați de Poliție care a încercat să ne întoarcă din drum; deoarece eram numeroși poliția a fost ineficientă. Am intrat în sediul P.C.R. unde împreună cu alți cetățeni ne-am organizat în C.F.S.N. și am pus oameni să păzească bunurile și documentele din sediul P.C.R.
Pe Primul Secretar l-am pus sub pază și l-am reținut în sediu, pentru a ne informa asupra unor detalii pe care nu le cunoaștem.”
Teren de revoluţionar în acte
Desi spune public că nu a avut și nu vânează beneficii de pe urma participării la Revoluție, documente cadastrale de arhivă arată că a fost proprietarul unui teren primit de pe urma certificatului de revoluționar și vândut apoi, în 2007.
În plus, în viitorul apropiat, ar putea beneficia de indemnizații retroactive de peste 40.000 de euro. Mai apare însă o întrebare: dacă Marcel Ciolacu are deja un certificat de revoluționar, de pe urma căruia a tras deja foloase, la ce i-ar mai folosi un al doilea?
O explicație se găsește încă din 2015, în lege. Preschimbarea vechilor certificate în unele ranforsate le aduce titularilor, în primul rând, bani. E vorba de o indemnizație lunară de 2.000 de lei, care se poate acorda retroactiv.
Miza financiară
Așa se face că, dacă guvernul pe care îl conduce va pierde procesul de la Buzău, Marcel Ciolacu ar putea încasa din urmă peste 40.000 de euro. Pe lângă această indemnizație de gratitudine, un luptător cu rol determinant primește după vârsta de 60 de ani încă un bonus de 1.100 de lei pe lună.
Plus beneficiul de a se pensiona cu cinci ani mai devreme pe care îl au și luptătorii cu merite deosebite, cum e deja Marcel Ciolacu, încă din 1992. Statul roman plătește în prezent aproximativ 3.500 de indemnizații pentru luptători cu rol determinant.
Dintre ei, un sfert vin din cele 13 orașe aflate în situația Buzăului – au, teoretic, patalama, dar probele Parchetului Militar nu indică vreo victimă a represiunii comuniste, înainte de fuga lui Ceaușescu. Titlurile pentru toate aceste orașe sunt acum în procese.
„Nu am fost un fals revoluţionar”
Până acum, premierul Ciolacu a negat că ar fi pe urma vreunui câștig. „Nu voi solicita statului român preschimbarea certificatului meu de revoluționar pentru a beneficia de ceva de pe urma acestui certificat. Dar am dreptul să le arăt nepoților mei că nu am fost un fals revoluționar”, s-a justificat el public, acum trei luni, conform AK24.
De altfel, la scurt timp, îl sună pe secretarul de stat Mihai Dodu, a cărui menținere în funcție stă în pixul său de premier, și deschide chiar acest subiect, al chemării în judecată.
Întrebat de Recorder despre această conversație, Mihai Dodu a fost evaziv, dar a admis-o. „M-a sunat domnia sa; în rest, avem o relație instituțională. A fost o discuție nici cordială, nici obișnuită.
Factorul Dodu
Puțin tensionată. Acum, e greu să dezlipești cumva persoana fizică de persoana politică a premierului. Mesajul, pentru mine, este clar: instanța trebuie să își spună cuvântul”, spune secretarul de stat.
Dodu a fost numit de PNL, în aprilie. Într-un moment în care Secretariatul pentru Revoluționari devenise lipsit de miză politică, Nicolae Ciucă a ales, dintr-un vraf de CV-uri, aplicația unui profesor de istorie, al cărui tată a fost împușcat la Revoluție.
Odată ajuns în funcție, Dodu a decis să repună în analiză dosare mai vechi, netransate încă. Așa s-a risipit din nou pacea din instituție. Pe 3 octombrie, Corpul de Control al prim-ministrului a început verificări amănunțite la Secretariatul pentru Revoluționari.
Control, ca formă de presiune
Între altele, și-a manifestat interesul față de comisiile care analizează sau reanalizează, ca în cazul premierului, dosarele pentru certificate. Acum, urmează un raport.
Ca o coincidență, acest raport se poate finaliza chiar înainte de primul termen al procesului deschis de Marcel Ciolacu, fixat deja pentru 11 ianuarie 2024.
Mihai Dodu spune că instituția pe care o conduce se va apăra în fața lui Marcel Ciolacu și că nu intenționează să absenteze la proces. Dacă va mai fi atunci în funcție, căci mandatul său depinde tocmai de bunăvoința premierului Ciolacu.