Cătălin Lentoiu, cunoscut în mediul public sub numele de Predoiu, se face de panaramă tot mai mult. Subiectul este Legile Justiţiei.
Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție afirmă că noile proiecte ale Legilor Justiției, publicate la 21 iulie 2022, de Ministerul Justiției ,sunt practic actualele legi în vigoare, cu unele modificări.
Aceste modificări fiind sunt complet diferite față de variantele prezentate și asumate în fața Comisiei Europene.
De facto, prin aceste proiecte, se compromit toate progresele făcute de România, în lupta anticorupție și împotriva crimei organizate, și se încearcă controlarea activității celor două parchete specializate de factorul politic, prin intermediul procurorului general al României, care este numit eminamente politic
”Este pur și simplu de neînțeles de ce mai este necesară adoptarea acestor proiecte, în forma propusă. Deși Guvernul României s-a angajat să asigure armonizarea legislației privind organizarea și funcționarea Justiției, în acord cu principiile din instrumentele internaționale ratificate de România, precum și cu luarea în considerare a tuturor recomandărilor formulate în cadrul mecanismelor europene (MCV, GRECO, Comisia de la Veneția, Raportul CE privind statul de drept) și ale deciziilor CCR, Legile Justiției, publicate la 21 iulie 2022, mențin aceleași dispoziții retrograde și blochează orice fel de reformă”, spun cele trei asociații.
Potrivit acestora, ”principiul cooperării loiale, prevăzut la articolul 4, alineatul (3), din Tratatul privind Uniunea Europeană, este încălcat de ministrul justiției, partenerii europeni fiind înșelați fără nici un fel de reținere, într-un joc insidios și interminabil”.
”Din acest principiu rezultă că statele membre ale UE sunt ținute să ia toate măsurile necesare pentru a garanta aplicabilitatea și eficacitatea dreptului Uniunii, precum și să elimine consecințele ilicite ale unei încălcări a acestui drept, și că o astfel de obligație revine, în cadrul competențelor sale, fiecărui organ al statului membru în cauză”, se arată în comunicat.