Oleg Kechin, proprietarul unui lanț de frizerii, prognozează că Rusia nu se va scufunda în cea mai profundă criză economică.
Președintele american Joe Biden ar fi promis că sancțiunile occidentale vor face ravagii economice în Rusia, dar afacerea lui Kechin atrage în continuare clienți, în orașul Saransk, care se află la 510 km (320 mile) sud-est de Moscova.
„Nu există o criză profundă. În general, totul este în regulă”, a spus el. „Toată lumea vorbește despre o scădere a puterii de cumpărare, dar eu nu am observat-o”.
Cu toate acestea, o astfel de încredere poate să nu fie pe deplin corectă, dacă e de crezut în unii indicatori economici. Comerțul exterior a scăzut, consumatorii sunt reticenți în a cheltui, iar prețurile în creștere la articolele de bază încep să micşoreze bugetele gospodăriilor.
Oficialii ruși insistă că economia rezistă. Banca centrală a redus ratele dobânzilor cu trei puncte procentuale, la 11%, și se așteaptă să-și reducă prognoza de inflație, pentru acest an, de la prognoza actuală de 18% – 23%.
Sub controlul capitalului și ordinul ca exportatorii să vândă jumătate dintre câștigurile lor în valută, rubla a crescut și, la aproximativ 66 de dolari american, este mai puternică decât înainte ca Rusia să-și trimită forțele armate în Ucraina, după 24 februarie.
Președintele Vladimir Putin, care a salutat plecarea firmelor străine care au vândut sau doar au făcut dumping active rusești, a spus că Rusia nu poate fi izolată de comerțul global.
Președintele Vladimir Putin, care a salutat plecarea firmelor străine care au vândut sau doar au făcut dumping active rusești, a spus că Rusia nu poate fi izolată de comerțul global.
Dar nu toată lumea este convinsă că economia va scăpa nevătămată. Roman, un tânăr de 25 de ani din Moscova, care a cerut să nu fie nominalizat cu numele său complet, a spus că viața clasei de mijloc nu este drastic diferită decât înainte, dar vede semne îngrijorătoare.
„Un lucru care mă deranjează… este creșterea constantă a prețurilor la bunurile de zi cu zi și chiar la legume. Cred că asta semnalează că ce e mai rău urmează să vină”, a spus el, adăugând: „Nici situația de pe piața muncii, din sfera mea de activitate, nu mă face foarte optimist”.
Criza cererii
Unii indicatori îi justifică îngrijorările. Încasările din TVA, care reflectă cheltuielile consumatorilor, au scăzut cu 54% în aprilie, faţă de anul trecut, a declarat cotidianul Kommersant, citând date preliminare ale Ministerului de Finanțe.
Ministrul Economiei, Maxim Reşetnikov, a declarat că există o criză a cererii, în ceea ce privește cheltuielile de afaceri și consum.
Rusia a încetat să mai publice majoritatea datelor despre fluxurile financiare, dar cifrele compilate de Banca Finlandei, pe baza datelor vamale locale, arată că importurile au scăzut – și nu doar cele din Occident.
Exporturile chinezeşti către Rusia au scăzut cu un sfert, în luna aprilie, iar transporturile din Vietnam, Coreea de Sud, Malaezia și Taiwan s-au redus cu peste jumătate, a spus banca.
Ministrul Economiei a spus că producătorii reînființează lanțurile de aprovizionare rupte de sancțiuni și a spus că 2.000 de companii de bază ar putea accesa programe de creditare preferențiale.
Dar inflația este încă la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii, cu peste 17%. Asta înseamnă că o creștere cu 10% a pensiilor și salariului minim, anunțată de Putin, îi lasă pe mulți să se confrunte cu o reducere a veniturilor gospodăriilor, în termeni reali.
Creșterea prețurilor poate să nu fie cea mai mare problemă a Rusiei. Rubla puternică a redus brusc inflația săptămânală, dar nu va evita o amenințare mai largă la adresa producției economice, din cauza izolării tot mai mari a Rusiei.
Reşetnikov a spus că există „temeri că am putea intra într-o spirală deflaționistă, când o reducere a banilor din economie ar duce la o reducere a producției, prețuri mai mici și așa mai departe”.
Între timp, finanțarea unei campanii militare în Ucraina va pune presiune asupra bugetului. Ministrul de Finanțe, Anton Siluano,v a declarat că Moscova are nevoie de „resurse financiare uriașe”, pentru ceea ce Moscova numește ca fiind o „operațiune militară specială”, scrie Reuters.
Stimulii
Rusia a investit deja în fondul său național de averi, care are aproximativ 110 de miliarde de dolari în active lichide, pentru a sprijini cheltuielile, care au crescut cu 22%, în acest an, a spus ministrul Economiei.
Ministrul de Finanțe a spus că Moscova a alocat 8 trilioane de ruble (adică 123 de miliarde de dolari) în stimulente pentru circumstanțele actuale, deși nu este clar cât de mulţi dintre aceștia sunt bani noi.
Impactul total asupra producției economice și a locurilor de muncă, din retragerea firmelor occidentale, de la producătorii de automobile şi de la bănci, nu a fost încă observat.
Serghei Guriev, profesor de economie la Institutul Sciences Po, din Franța, se așteaptă ca impactul să fie simțit mai puternic în următoarele câteva luni.
„Adevărata durere nu a început încă, deoarece unele companii care părăsesc Rusia încă plătesc salarii, iar unele companii continuă producția, folosind stocurile lor de piese importate”, a spus Guriev, care este și fost economist șef la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
Economiștii Morgan Stanley văd o scădere cu 13% a consumului gospodăriilor în 2022 și o scădere cu 23% a investițiilor. Economistul regional șef al băncii, Alina Sliusarciuk, a declarat că potențialul de creștere pe termen lung al Rusiei e acum era doar 1%.
Perspectivele par să fie întunecate pentru firmele rusești mai mici, deși există puține modalități de a le evalua cu precizie, deoarece sunt publicate atât de puține date oficiale și companiile nu mai sunt obligate să raporteze rezultatele.
„Foarte puține companii doresc să creeze o strategie sau să planifice contracte pe termen lung, la scară largă, în acest moment”, a spus Anastasia Kiseleva, partener la o mică firmă de relații publice din Moscova.
„Afacerile – în special cele mici – se vor angaja în supraviețuirea pură, nu dezvoltă sau creează ceva nou”.
Modul de acţiune economică pentru supraviețuire însă nu este nimic nou pentru mulți ruși, care au trecut prin mai multe crize profunde, de la prăbușirea Uniunii Sovietice, în 1991.
„Ce e mai rău este în fața noastră”, a spus Yevgeniy Sheremetov, care conduce o companie de turism, lângă Lacul Baikal, din Siberia, adăugân:
„Dar locuitorii acestei țări sunt obișnuiți cu dificultățile. Am casa mea de vară, cu cartofi și castraveți. După anii 1990, nimic nu mă poate speria.”