Gigantul Gazprom din Rusia declară că oprește livrările de gaze naturale către Polonia și Bulgaria, escaladând tensiunile dintre Kremlin și Europa, cu privire la energie și invazia Ucrainei de către Rusia.
Gazprom adaugă o nouă urgență planurilor de reducere și apoi de a pune capăt dependenței continentului de Rusia, ca furnizor de petrol. și gaz.
Iată câteva lucruri cheie de știut despre situația gazelor naturale în Europa:
Ce a făcut Rusia?
Gigantul energetic rus Gazprom, controlat de stat, a declarat că întrerupe Polonia și Bulgaria pentru că au refuzat să plătească în ruble rusești, așa cum a cerut președintele Vladimir Putin.
Liderii europeni spun că contractele de gaze naturale prevăd plata în euro sau dolari și asta nu poate fi schimbat brusc de o parte, explică Associated Press.
Polonia a luat măsuri pe termen lung pentru a se autoproteja, în cazul unei întreruperi a gazului rusesc, cum ar fi construirea unui terminal de import pentru gaz lichefiat.
Acesta este adus cu navele. Polonia plănuia să anuleze oricum acordul de import cu Gazprom, la sfârșitul anului. Bulgaria spune că are suficient gaz deocamdată.
Cu toate acestea, întrebările deschise cu privire la ce ar putea însemna schimbarea au provocat fiori reci pe piețele energetice, ridicând întrebarea dacă gazele naturale ar putea fi întrerupte în alte țări europene și ar putea cauza un impact major economiei.
Kremlinul a avertizat despre această posibilitate, dacă țările nu plătesc pentru aprovizionarea cu energie în ruble.
Dar Rusia se bazează și pe vânzările de petrol și gaze, pentru a-și finanța guvernul, deoarece sancțiunile i-au zguduit sistemul financiar.
Conform noului sistem de plată, Kremlinul a spus că importatorii ar trebui să înființeze un cont în dolari sau euro, la a treia bancă ca mărime a Rusiei, Gazprombank, apoi un al doilea cont în ruble.
Importatorul plătea factura de gaz în euro sau dolari, până acum, și ordona băncii să schimbe banii în ruble.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că plata în ruble încalcă sancțiunile Uniunii Europene și că companiile cu contracte „nu ar trebui să accepte cerințele Rusiei”.
Ce va fi după Putin?
Deoarece ordinul lui Putin, de efectuare de plăți în ruble, vizează aşa-zise „țări neprietenoase”, operaţiunea poate fi văzută ca represalii pentru sancțiunile care au oprit multe bănci rusești de la tranzacțiile financiare internaționale și au determinat unele companii occidentale să-și abandoneze afacerile în Rusia.
Motivele economice pentru a cere ruble nu sunt clare, deoarece Gazprom trebuie să vândă deja 80% din veniturile sale externe pentru ruble, astfel încât impulsul pentru moneda Rusiei ar putea fi minim.
Un motiv ar putea fi politic, pentru a arăta publicului de acasă că Putin poate dicta condițiile exporturilor de gaze. Și, prin solicitarea plăților prin Gazprombank, mișcarea ar putea descuraja noi sancțiuni împotriva acelei bănci.
Dacă Putin ar căuta un pretext pentru a tăia țările care au sprijinit Ucraina, acesta ar putea îndeplini această funcție. Rusia încă trimite gaz în Ungaria, al cărei prim-ministru populist Viktor Orban a fost de acord cu acordul de plată al lui Putin, pe același sistem de conducte.
Simone Tagliapietra, expert în energie și cercetător senior la think tank-ul Bruegel, din Bruxelles, a declarat că „în acest fel, Rusia valorifică fragmentarea UE. Este o strategie de împărțire și guvernare… motiv pentru care avem nevoie de un răspuns coordonat al UE”.
Care este starea aprovizionării cu gaze către Europa?
Sancţiunile coordonate ale SUA și Uniunii Europene scutesc plățile pentru petrol și gaze. Aceasta este o concesiune a Casei Albe către aliații europeni, mult mai dependenți de energia din Rusia, care furnizează 40% din gazul Europei și 25% din petrolul său, la un cost de 850 de milioane de dolari pe zi.
Mulți nu sunt mulțumiți că utilitățile europene mai cumpără energie din Rusia, care a obținut în medie 43% din veniturile guvernamentale anuale din vânzările de petrol și gaze, între 2011 și 2020, potrivit SUA.
Decizia Rusiei, de a reduce vânzările de gaze în afara contractelor pe termen lung dinainte de război, contribuind la o criză energetică de iarnă, care a condus la creșterea prețurilor, a servit drept semnal de alarmă că dependența Europei de energia rusă a lăsat-o vulnerabilă.
Războiul a însemnat o reevaluare rapidă a deceniilor de politică energetică, în care gazul ieftin din Rusia a sprijinit economia Europei. Dar întreruperea gazelor naturale din Europa nu aduce beneficii nici Rusiei.
Când vine vorba despre petrol, Rusia ar putea teoretic să trimită petrol cu cisterna, în altă parte, ca în India sau China, țări care au foame de energie și nu iau parte la concertul de sancțiuni.
Dar gazul este o altă chestiune. Sistemul de conducte de gaz de la zăcămintele majore din Peninsula Yamal, din nordul Rusiei, până în Europa, nu se conectează la conducta care duce în China.
Și Rusia are doar facilități limitate pentru a exporta gaz lichefiat pe navă.
Ar putea Europa să supravieţuiască unei ruperi totale de gazul rusesc?
Economia Europei s-ar chinui fără gaz natural rusesc, deși impactul ar varia în funcție de cât de mult îl folosesc țările.
Estimările economiștilor variază foarte mult, în ce priveşte creșterea pierdută pentru economia europeană, în ansamblu. Analiștii de la Moody’s au spus într-un studiu recent că o întrerupere totală a energiei – gaz și petrol – ar arunca Europa într-o recesiune.
Germania, cea mai mare economie a continentului, este puternic dependentă de energia rusă. Banca sa centrală a declarat că o limită totală ar putea însemna 5 puncte procentuale din producția economică pierdută și o inflație mai mare.
Inflația este deja la maxime-record, ceea ce face ca totul, de la alimente la materiile prime, să fie mai scump, cauzat de creșterea prețurilor la energie.
Grupul de reflecție Bruegel a estimat că cererea Europei ar scădea cu 10% – 15%, față de cererea normală, pentru a trece de următorul sezon de încălzire de iarnă, ceea ce înseamnă că ar trebui luate măsuri excepționale, pentru a reduce consumul de gaz.
Ce face Europa pentru a reduce dependenţa de gazul rus?
Liderii europeni au spus că nu își pot permite efectele unui boicot imediat. În schimb, intenționează să reducă cât mai repede posibil consumul de gaz rusesc.
Ei cer mai mult gaz natural lichefiat, care vine cu vaporul, căutând simultan mai mult gaz din conductă, din locuri precum Norvegia și Azerbaidjan, accelerarea implementării energiei eoliene și solare și promovarea măsurilor de conservare.
Scopul este reducerea utilizării gazului rusesc cu două treimi, până la sfârșitul anului, și complet, până în anul 2027. Rămâne de văzut dacă acest obiectiv poate fi îndeplinit în practică. Există o limită pentru aprovizionarea cu gaz lichefiat, terminalele de export funcționând la capacitate maximă.
Germania, care nu are terminal de import, caută să construiască două – dar asta va dura ani. Italia, care primește 40% din gazul său din Rusia, a încheiat acorduri pentru a înlocui aproximativ jumătate din această cantitate din Algeria, Azerbaidjan, Angola și Congo și caută să crească importurile din Qatar.
Europa este sub presiune pentru a-și reaproviziona rezervele subterane la timp, pentru cererea de încălzire din iarna viitoare.
Situația este suficient de gravă, încât Germania a declarat o avertizare timpurie, privind o urgență energetică, prima dintre cele trei etape.