VIDEO Mineriada din 13-15 iunie 1990. Au trecut 31 de ani

Share

Au trecut 31 de ani de la oribila mineriadă din 13-15 iunie 1990. Lucrurile rămân în continuare din punct de vedere juridic la fel, iar vinovaţii nepedepsiţi.

Pe 23 aprilie 1990, câţiva membri ai Grupului Independent pentru Democraţie (GID) au ocupat carosabilul, la Piaţa Universităţii. Traficul s-a întrerupt.

20 mai. De la Duminica Orbului la Lunea Recuperării României

Pe 27 aprilie, am ajuns de la Galaţi, unde eram student, la Bucureşti. Din Gara de Nord, am luat-o pe scurtătura Duca – Ştyrbei – Piaţa Palatului şi m-am dus ţintă la Piaţa Universităţii, pe la ora 10.30 dimineaţa.

Aici, Dumnezeu mi-a luminat drumul şi m-am dus ţintă la cel mai mare cort din Piaţă. De fapt, erau două, unul aproape lângă celălalt. M-am dus la cel fără semnul Crucii Roşii pe el şi am intrat în vorbă cu protestatarii din GID.

Ludovic Orban: “Am o opinie clară, nu s-a dorit finalizarea acestor dosare. Este de domeniul evidenţei, au trecut 31 de ani, dosarele sunt instrumentate, în mare parte există mărturii, există probe, există indicii clare, faptul că nu a fost finalizat se datorează faptului că nu s-a dorit finalizarea, dar am încredere că lucrurile vor intra pe un făgaş firesc”

În aceeaşi zi, am devenit membru GID -şi o spun cu mândrie până în ziua de astăzi. În seara zilei de 20 mai 1990, în Sala Rondă, de la etajul 1 al clădirii Arhitecturii, GID, Liga Studenţilor din Universitatea Bucureşti, Asociaţia Studenţilor Arhitecţi şi AFDPR au stabilit că trebuie să ne retragem din Piaţă.

Cristian Diaconescu, PMP: “Noi spunem răspicat: crimele împotriva umanității nu se prescriu niciodată. Dar timpul și indignarea noastră nu mai așteaptă”

Asociaţia 21 Decembrie (Aurel Dumitrescu), Asociaţia 16-21 Decembrie (Teodor Mărieş) – cele două ONG-uri ulterior au fuzionat – şi Alianţa Poporului (Dumitru Dincă) au decis să rămână în Piaţă.

Practic, marele protest civic a luat sfârşit în a 51-a zi, pe 21 mai. Ce a urmat a fost un amestec de protest civic cu ceea ce noi, ONG-urile din Piaţă, munciserăm 51 de zile să nu se întâmple: în Piaţa Universităţii au intrat peştii, drogaţii, prostituatele, boschetarii, traficanţii de ţigări şi alcool de contrabandă.

Diferenţa din Piaţa Universităţii 1990 şi caricatura de azi

Până atunci, fuseseră toleraţi şi încurajaţi de FSN în gura de metrou de la Piaţa Universităţii. Când prindeam boschetari, în patrulele de noapte, în perimetrul protestului, îi duceam la Secţia 10 Poliţie. A doua zi ne întâlneam cu ei în Piaţă şi tot aşa.

Această scursură a societăţii, amestecată cu membrii de bună-credinţă ai ONG-urilor care rămăseseră în Piaţă şi cu protestatarii independenţi au fost materia ideală pentru justificarea porcăriei făcute de FSN în 13-15 iunie:

-“să curăţăm Piaţa de mizeria lăsată de aceste haimanale”
-“traficul e blocat în centrul oraşului, ceea ce produce ambuteiaje”
-“se fac trafic de droguri şi prostituţie”
-“muncitorii bucureşteni şi minerii sunt nemulţumiţi”

Ion Iliescu, 14 iunie 1990, ora 5.30 dimineaţa: “Vă mulţumesc încă o dată tuturor pentru ceea ce aţi demonstrat în aceste zile, că sunteţi o forţă puternică (sic!), cu o înaltă disciplină civică şi muncitorească, oameni de nădejde şi la bine, dar mai ales la greu!”

Restul îl ştim despre această mineriadă şi celelalte. Nu vom repovesti aici ce s-a întâmplat, ci care au fost efectele. Scontate de FSN şi dorite cu ardoare:

-izolarea României – mergea mănuşă cu intenţiile FSN, care îşi avea evoluţia politică pusă în mare pericol de deschiderea României. Evoluţia ulterioară a FSN în FDSN, apoi consolidarea PDSR şi apoi înglobarea PSDR (Sergiu Cunescu), ca să se formeze PSD, nu ar fi fost posibile fără izolarea cvasicompletă a ţării.

-prăduirea României – între 1992 şi 1996, folosindu-se cuponiada şi metoda MEBO de privatizare, precum şi o pletoră întreagă de ilegalităţi, la nivel naţional, foştii directori ai întreprinderilor comuniste au prăduit, jefuit, devalizat, concurat neloial, falimentat unităţile de producţie socialiste, pentru ca după aceea politicienii FDSN/PDSR/PSD să dea vina pentru asta pe adversarii politici, pentru că majoritatea covârşitoare a hoţiilor acestea nu au fost niciodată pedepsite în instanţă şi făptaşii au rămas în libertate. Credeţi-mă, ştiu ce spun, am tocat zilnic, în 94 – 96, la Mediafax, ştire de agenţie pe sindicate – conflicte de muncă.

Nicuşor Dan: “Mineriada din 13-15 iunie 1990 rămâne cel mai mare atac la adresa democraţiei şi a drepturilor cetăţeneşti din România post-comunistă.”

-furtul alegerilor şi perpetuarea acestor obiceiuri de fraudă electorală, pe cât posibil, până în ziua de astăzi.

Acum înţelegem de ce este atât de important ca responsabilii pentru Mineriada 13-15 să rămână nepedepsiţi până în ziua de astăzi? Ca să nu ne facem bine şi ei, prin urmaşii lor, să îşi perpetueze sistemul coruptocraţiei.

Să luăm aminte.

Share