Baietii nonconformisti de la The Who, care isi spargeau sculele in timpul concertelor si plateau, cand stateau intr-un hotel, si camerele pe care le devastau, sunt una dintre cele mai mari trupe de Rock ‘n Roll din toate timpurile si una dintre cele mai influente.
I-am postat ieri, cu marele lor hit, “My Generation”, de pe primul lor album omonim, din anul 1965. The Who s-a format in anul 1964, cand tobarul legendar Keith Moon a parasit trupa Beachcombers si s-a alaturat grupului The Detours, care il includea pe solistul vocal Roger Daltrey, chitaristul Pete Townshend si pe basistul John Entwistle.
Grupul a ajuns pe scena la o rascruce a scenei muzicale engleze: The Beatles inca erau in continuare regi ai momentului, dar incepusera sa se intoarca din bula lor pop initiala, de pe primele albume. Londra incepea sa devina centrul muzicii engleze.
La clubul londonez Marquis, noile trupe aveau o scena serioasa pe care puteau sa se manifeste. The Who erau o trupa de live bine de ascultat pe scena, dar si pe inregistrari. Primul lor hit, “I Can’t Explain”, le-a adus aparitia constanta pe tv si un turneu de concerte cu The Beatles. Le-a adus si un contract cu Decca Records, unde si-au inregistrat si lansat primul lor album, “My Generation”.
Nu, Roger Daltrey nu era si nu este balbait, ceea ce facea el pe aceasta piesa era o metafora, un fel de nu prea stiu eu sa exprim ce simt si ce vreau, dar sigur am ceva important de spus, iar pentru ca nu stiu sa ma exprim in cuvinte, la sfarsit imi sparg sculele, in semn de protest. Un protest care, de altfel, in diferite forme, a marcat inceputul multor mari creatori.
Albumul a fost un mare hit in Anglia, ajungand pana pe locul 5 in topuri, in timp ce piesa “My Generation” a devenit un imn al celor care se regaseau in mesajul acesteia si probabil cel mai cunoscut cantec al lor.
(va urma)