Recent, la ieşirea de la consultarea cu preşedintele Klaus Iohannis, Călin Popescu Tăriceanu a revenit la una dintre temele sale preferate: Comisia pentru adevăr.
Viziunea politicianului este nu numai veroasă şi impregnată cu un comunism târziu, ci mult mai mult. Este extrem de perfidă şi foarte periculoasă pentru sistemul democratic din România.
Tăriceanu doreşte spălarea creierelor românilor şi transformarea lor în mancurţi
Pe scurt, ce doreşte Tăriceanu? Comisia pentru adevăr asta, constituită la Parlament şi controlată de o perpetuă majoritate politică toxică, ar urma să-i aştepte pe membrii instituţiilor de forţă să se căiască.
Sub presiunea sistemului corupt, procurori, judecători, ofiţeri din serviciile secrete, birocraţi de diferite tipuri vor mărturisi vinovăţii închipuite sau parţial valide, îngroşate bine de interesele clicii PSD-ALDE. Uneori, într-un proces penal, diferenţa între absolvire de vină şi condamnare este făcută de câteva cuvinte atent alese.
Pentru a fi făcut parte din “statul paralel”, respectivii vor fi absolviţi de vină şi vor deveni actanţi ai sistemului corupt. Ideea aceasta diabolică a lui Tăriceanu este extrem de periculoasă. Este o încercare de mancurtizare upgraded la milleniul al III-lea.
Inteligent, diabolic, Tăriceanu fondează o strategie de distrugere a democraţiei
Ideologia pusă la punct de Tăriceanu şi predată de el la fiecare declaraţie, conferinţă de presă, cuvântare pe care o face, ţine, respectiv susţine, este cunoscută public. Preoţii acestei ideologii sunt membrii PSD-ALDE, iar apostolii ei sunt propagandiştii din presă şi ceilalţi influenceri de diferite tipuri.
Când Tăriceanu şi acoliţii săi vor fi terminat acest coşmar, România va fi tărâmul nimănui. Cei întorşi pe dos de Comisia pentru adevăr a lui Tăriceanu vor fi ca torţionarii din anii 50. Nişte fiare însetate de sânge, înecate în minciunile pe care le-au proferat sub presiunea sistemului corupt.
Fenomenul poate deveni un coşmar pentru România viitorului. Iar Comisia pentru adevăr a lui Tăriceanu va fi lângă tribunalele poporului din anii 50.
Ce a fost în Occident, ce a fost la noi
În lumea de tip occidental, cel mai important tribunal al poporului a fost cel de la Nürnberg. Ceea ce s-a întâmplat acolo – şi nu numai – a ajutat poporul german, în Germania de Vest, să-şi revină după trauma nazistă.
În statele comuniste. sub aparenţa de a fi acelaşi lucru, tribunalele poporului au fost instanţe unde crema intelectualităţii fostelor state democratice, sub control sovietic, a fost trimisă în puşcării, iar aici exterminată.
În urma lor, vedem ce a rămas de exemplu în România. Trage ponoasele şi acum. Acesta este modelul lui Tăriceanu, nu trebuie să ne îndoim de asta. Depinde numai de noi să ferim România de un astfel de coşmar.