La jumatatea lunii martie a acestui an, angajatii Active Soft au primit acte aditionale la contractul de munca, pe care eu le-am catalogat ca instrumente de “inrobire pe mosie” a salariatilor. Acestea au fost impartite salariatilor, pe birouri, in trei versiuni succesive, pe 16, 17 si 24 martie.
Principiul folosit a fost cel al testului de rezistenta sociala:
PASUL 1: ii dai populatiei o lege scandaloasa, aflata in stadiul de proiect, conform careia salariile vor fi impozitate cu 90%;
PASUL 2: lumea este revoltata. Au loc dezbateri publice. Analistii se pronunta.
PASUL 3: Reprezentantii matrafoxati ai claselor sociale intra la negocieri cu guvernul si, trei ore mai tarziu, ies obositi, transpirati, mototoliti bine si victoriosi: s-a obtinut fantasticul succes ca salariile vor fi impozitate cu… doar 65%!
Va dati seama ce victorie a societatii civile?
La fel a procedat si Active Soft cu salariatii sai: prima versiune a proiectului de act aditional a fost absolut revoltatoare. Ultima, pe care o vom detalia in urmatoarele postari, fata de prima, a fost mai rezonabila, dar in realitate de asemenea restrictiva. Ideea este ca, in asemenea situatii, cine semneaza poate sa spuna “la revedere” drepturilor sale si este legat de maini si de picioare.
Ulterior, pe 31 martie, cand m-a pus sa semnez o fisa a postului si ca am luat la cunostinta de avertismentul primit, i-am spus lui Paun ca nu voi semna actul aditional. Mi-a raspuns cu o intrebare retorica: “Nici nu trebuie sa semnezi, Florin! Cum, sa facem noi o ilegalitate?”.
Voi juxtapune acestei zicale celebre a lui Mihai urmatorul e-mail al aceleiasi persoane, pe care il primisem cu o saptamana inainte, pe 24 martie:
“Actul aditional la contractul de munca, a fost modificat astazi, tinandu-se cont de observatiile si propunerile colegilor nostrii. Va fi retiparit in cursul zilei de maine intr-o varianta finala pe care tin sa o semnam pana poimaine la pranz. Este o versiune revizuita si 
onesta. Toate celelalte variante (2 la numar) sunt nule si le veti primi pentru a le distruge. Intelegem prin asta ca semnarea actului aditional in versiunea finala, este o conditie obligatorie a continuarii raporturilor de munca cu Active Soft.”
Observatii:
Primo: Cunoasterea notiunilor gramaticale de baza ale limbii romane nu este o conditie esentiala, pentru ocuparea unei functii de conducere intr-o societatea comerciala din Romania. Ca atare, o astfel de cerinta a postului n-o s-o gasiti niciodata in fisa postului de director general. Nici directorul general Active Soft nu are o astfel de sarcina de serviciu.
Si totusi, nu exista in limba romana imprejurare gramaticala in care sa scrii nostrii; nici macar una singura; pe de alta parte, virgula intre subiect si predicat este o infractiune gramaticala grava de tot. Sa nu mai vorbesc despre cacofonie…
Secundo: “Colegii nostrii” este unii care, detinand functia de project manageri, nu doresc decat sa-si mentina locul de munca, pentru ca se tem pentru painea lor, ca si pentru ratele la masina si/sau la casa, au copii mici sau vor avea. Ii inteleg, dar ultima versiune a actului aditional nu este onesta. A face genul acesta de discutie patronat-project manageri, pe un document extrem de sensibil, denota ipocrizie si dorinta de a trisa realitatea.
Terzo: “Toate celelalte variante (2 la numar) sunt nule si le veti primi pentru a le distruge”. Cam asa se discuta in Romania cu subordonatii. La mijto, de pe pozitii de forta si cu amenintari fara perdea. Daca ma gandesc bine, “celelalte variante” nu aveau cum sa fie primite ulterior (le veti primi), pentru ca fusesera deja primite, asa cum am spus, pe 16 si pe 17 martie. Banuiesc ca ruptura spatio-temporala, pe care o provoaca Mihai Paun in randurile scrise, ar putea sa fie destinata metaforizarii si estomparii unei amenintari.
Cvarto: “(…)semnarea actului aditional in versiunea finala, este o CONDITIE OBLIGATORIE a continuarii raporturilor de munca cu Active Soft“. Dincolo de virgula dintre subiect si predicat, citatul acesta intra in contradictie flagranta cu anteriorul: “Cum, sa facem noi o ilegalitate?”. Iata ilegalitatea. Sa mai repet ca legislatia muncii interzice cu desavarsire schimbarea principalelor elemente ale unui contract individual de munca, fara acordul scris al salariatului?
L-am anuntat oricum pe Paun de la inceput ca nu voi semna actul aditional si finalmente nici nu l-am semnat. Sunt alti salariati care au semnat aceste documente. Nu stiu daca toti cei care au ramas dupa 1 aprilie 2009 la Active Soft sunt exact toti cei care le-au semnat. As fi curios sa aflu.
Sunt convins ca multi au fost obligati de situatia lor personala sa semneze acest act aditional, asa cum am mai spus. Ei ma pot suna, asa cum ma si pot contacta pe mess sau pe e-mail, ca sa-mi spuna ce patesc la Active Soft, precum si ce au patit in trecut. Si cei care mai lucreaza acum, dar si cei care au lucrat anterior aici.
Daca vor dori, le pastrez identitatea confidentiala, asa cum am facut cu foarte multe surse ale mele din diferite institutii. Asa cum se stie, la jumatatea anilor ’90, liderul sindical Pavel Todoran m-a dat in judecata pentru o pretinsa calomnie, incercand sa-mi scoata o sursa din CNSLR-Fratia. Dupa aproape un an de proces, si-a retras plangerea penala, vazand ca nu-i voi spune cine este sursa mea. Todoran n-o sa stie niciodata cine a fost sursa mea in CNSLR-Fratia.
(urmeaza: Anexa la contract privind fidelitatea (II))