Fugarul Sebastian Ghiţă a fost prins de autorităţile sărbe la Belgrad cu mustăţi, cioc şi bronzat. Ghiţă ar fi intrat în Serbia cu acte false, iar când a fost depistat, a spus, penibil: “Nu sunt Ghiţă!”. Era Ghiţă şi, când îi vezi faţa, te duce gândul la Nicolae Popa. Actele false erau de cetăţean sloven.
În acest timp, instanțele din România au emis două mandate de arestare în lipsă pe numele fugarului. Sebastian Ghiță a fost văzut ultima dată în țară pe 19 decembrie 2016, când s-a prezentat la IPJ Prahova. El semna în cadrul controlului judiciar pe cauțiune.
Ulterior, el a fost citat să se prezinte, pe 21 decembrie 2016, la DNA Ploiești, în Dosarul Ponta — Blair. Nu a venit. La sediul Parchetului au ajuns doar avocații săi. A fost căutat la domiciliu și la mai multe adrese, despre care se cunoștea că le frecventa, fără a fi găsit.
Sebastian Ghiţă ar fi urma să fie judecat şi de sârbi, pentru acte false
Procesul urmează să înceapă cel mai târziu peste o lună pentru prezentarea de acte de identitate false, potrivit mass-media sârbe. El riscă închisoare de la 6 luni la 3 ani. Ghiță a utilizat un pașaport sloven fals la intrarea pe teritoriul Republicii Serbia.
Conform oficialilor citați, Sebastian Ghiță ar fi venit în Serbia cu o cursă aeriană, de la Istanbul. Între România și Serbia nu există acord de extrădare, cele două state urmând să poarte negocieri în acest caz.
În sediul Poliţiei din Belgrad, Sebastian Ghiţă “desfăşoară activităţile specifice”
“Pot să vă confirm că în acest moment Sebastian Ghiță este în sediul Poliției Belgrad”, a declarat ministrul de Interne Carmen Daniela Dan, “unde autoritățile sârbe desfășoară activități specifice. Ghiţă a fost oprit de autorităţile sărbe în cursul nopţii trecute, pentru legitimare. El era împreună cu fratele său.
Acesta a prezentat documente de identitate reale, iar Sebastian Ghiţă false. Demnitarul a spus că “probabil Ghiţă este tot în Serbia“, afirmând că “obiectul căutărilor noastre a fost Sebastian Ghiță“.
Extrădare complicată, după regulile din anii 50
Extrădarea unei persoane din Serbia se poate solicita în baza Convenției europene de extrădare. Aceasta a fost încheiată la Paris pe 13 decembrie 1957. Protocoalele sale adiționale au fost încheiate la Strasbourg, pe 15 octombrie 1975 și 17 martie 1978. Astfel ratificată de România prin Legea 80/1997, precizează Ministerul Justiției.
Procedura extrădării este una specială. Ea privește persoane date în urmărire internațională care s-au refugiat pe teritoriul altor stat. Aceasta în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală, judecată sau executarea unei pedepse.