* Pe 22 ianuarie, Anchetatorul Monden a publicat un interviu in exclusivitate cu Marina Almasan, organizatorul Eurovision Song Contest Romania 2010 * Raspunsurile pe care le da sotia lui Victor Socaciu sunt extrem de interesante si sugestive * Ele spun multe despre modul cum gandeste organizatorul din acest an al concursului * Pentru ca lucrurile se precipita, vom mai face o singura postare si vom proceda ca de fiecare data in astfel de situatii: citat si comentariu *
AnchetatorulMonden: Vocile selectate şi-au dat acordul scris să participe la preselecţie?
Marina Almasan: Fireste ca nu. Nu este obligatia noastra de a-i antama (n.n.: sic!). Fiecare compozitor are datoria sa trateze cu artistul caruia vrea sa-i incredinteze melodia sa. S-ar putea ca Marcel Pavel s-o refuze pe Marina Almasan (n.n.: lucru care ni s-ar parea de bun simt), daca aceasta il suna sa-i propuna sa faca parte dintr-o oarecare lista, insa este posibil sa accepte cu placere o piesa compusa de Andrei Tudor, cind acesta i-o propune, in mod direct, cu piesa pe masa.
Aceasta propunere indecenta cu piesa pe masa este scenariul igienic propus de Marina Almasan. Iata insa ce a declarat pe 11 ianuarie Mihai Traistariu, in exclusivitate pentru acelasi website, AnchetatorulMonden:
M-a sunat Andrei Tudor si mi-a propus o piesa, chiar in aceasta versiune: el o sa traga cu vocea lui un fel de demo, o inscrie in concurs si, daca trece de preselectie, o inregistrez eu, daca-mi place, bineinteles. Numai ca nici asa nu ma tenteaza, pentru ca voiam sa pornesc cu tot pachetul din prima.
Pornind de la genul acesta de discutii foarte corecte intre un compozitor si un interpret, care oricum nu prea il tenteaza pe mult-prea-finul Mihai Traistariu, sa imaginam un scenari
u nenorocit, care probabil ca se si petrece chiar acum.
Este rezonabil sa ne imaginam ca, asa cum Andrei Tudor l-a sunat pe Traistariu, sa-i propuna sa fie el, Andrei Tudor, “iepure”, voce de demo pentru o piesa cu care sa intre in preselectie, apoi Mihai Traistariu sa-l inlocuiasca, daca melodia ajunge in finala, un alt compozitor sa aleaga o tanara voce pe post de “iepure”, “antamand” cu cinism o voce consacrata, pentru cazul in care cantecul ajunge in finala.
Oare nu cumva chiar in timp ce scriem aceasta postare chiar Traistariu a acceptat pana la urma un astfel de scenariu? Cat de igienic este acest scenariu? Este moral acest lucru? Niciodata. Dar el este acum posibil, din cauza regulamentului comis de mintile unghiulare din spatele acestei editii.
citeste si:
Strainii sunt aventurieri in Eurovision Romania
Eurovision: Compozitorul e liber sa aleaga pe cine vrea juriul
Politica segregationista a organizatorului TVR
Marina Almasan: Cine poate sti daca o voce necunoscuta, care interpreteaza impecabil pe banda o melodie, va reusi sa faca acelasi lucru si live, in conditiile unui mega-show? Juriul, asadar, va avea un cuvint greu de spus, caci nu ne putem permite sa riscam: miza e mult prea mare!
Tocmai am citat din fragmentul de gandire aberanta, care, dupa parerea mea, va reprezenta ideologia stramba ce raspunde exact la intrebarea pe care am pus-o mai sus: este moral sa inlocuiesti un solist stralucitor, talentat, dar necunoscut, cu o voce consacrata de pe lista “specialistilor”?
Almasan-Socaciu ne raspunde: “nu ne putem permite sa riscam: miza e mult prea mare!”. Care miza? Sa ajungem sus, in primele zece, la Eurovis
ion. Problema este ca exact politica segregationista a actualului organizator, cred eu, ne va tine in continuare pe locurile codase.
Si, defapt, miza acestui regulament stupid nu este nici sa ne calificam in finala, unde sa iesim in primii zece, la Oslo, nici nimic. Va trebui sa uitam de aceste texte de doi lei, care ne sunt servite de anumiti domni si anumite doamne, pentru ca noi sa le ingurgitam ca fraierii, sa punem botul si sa aplaudam congestionati de emotie show-ul rezultat.
Miza adevarata este ca o gasca, aceeasi gasca, cea care domina muzica usoara romaneasca, sa ramana tot acolo, in fruntea bucatelor, oricat de desueti si caraghiosi am fi, cu proptelile noastre paramuzicale cu tot, care nu mai au nici o legatura, nici macar cu muzica noastra autohtona scrisa de compozitorii tineri, emuli ai hip-hop-erilor si R&B-istilor americani…
Izolationism. Discriminare. Ultranationalism
AnchetatorulMonden: De ce trebuie să aibă nepărat autorul piesei înscrise în concurs cetăţenie română? De ce nu cetăţenia unui stat membru UE? De ce nu cetăţenia unui stat membru al Spaţiului Economic European? Nu consideraţi că este vorba despre o discriminare?
Marina Almasan: Vorbim de un concurs european, unde natiunile Europei se intrec, pentru a dovedi ce valori are, fiecare din ele. Nu vi se pare firesc sa ne laudam si noi cu valorile noastre? Cei care ne acuza de discriminare pot fi si ei, la randul lor acuzati de desconsiderarea compozitorilor romani. De ce sa nu ii consideram capabili sa compuna o piesa “de nivel european?” . Va propun sa priviti lucrurile si altfel: dumneavoastra, ca ziarist, v-ar placea ca, la un concurs intre jurnalisti din diferite tari, Romania sa fie reprezentata de un ziarist albanez sau suedez?
Daca mass-media romana nu ar fi capabila sa produca un jurnalist roman bun, da, nu as avea nici o problema in a fi reprezentata Romania de un jurnalist albanez sau suedez. Cred ca Suedia are sanse mai mari. Prefer libertatea presei din Stockholm celei din Tirana.
Dar este bine sa observam si un alt lucru: la numar, intre cei doi – sudezul si albanezul, primul este avantajat. La calitate umana nu este nici o diferenta. In timpul alegerilor legislative si prezidentiale din 1992, am stat de vorba cu doi jurnalisti straini: un maghiar si un albanez. Ambii erau racordati cam la aceeasi cultura europeana, erau cam la fel de cosmopoliti in gandire. Problema este ca n
umarul celor ca ei este mult mai mic in Albania decat in Ungaria.
Da, vorbim despre un concurs european, la care oricare cetatean al majoritatii statelor membre UE, ori care fac parte din SEE (Spatiul Economic European) poate participa din partea oricarui stat. Pentru ca neuronul mic si comunistoid al almasanului sa priceapa, voi da insa alt exemplu.
Din politica. In prezent, Romania este stat membru UE. Buna dimineata, doamna Socaciu. Daca la Zarnesti exista un candidat la functia de primar sau de consilier local cetatean francez, teoretic el ar trebui sa poata sa candideze si sa fie ales primar sau consilier. Legea ar trebui sa-i permita. Face parte din targetul pentru acquis-ul nostru comunitar, ca stat membru. Buna seara, doamna Almasan.
La fel in orice domeniu, inclusiv in muzica. Cazurile in care concursul unui membru EBU a dus la alegerea unui auslander care sa reprezinte statul respectiv la semifinalele/finala Eurovision abunda. Iar mistretii ultranationalisti care gandesc ca dumneavoastra exista si acolo si doctrina lor, in viziunea mea, este eronata. Aceasta in state cu mediu muzical puternic.
Si nu, ultranationalismele nu fortifica muzica. O notiune cu care ar fi bine sa ne familiarizam este aceea conform careia concurenta ridica valoarea, nu lipsa acesteia. Noapte buna, doamna Almasan-Socaciu.
Ipocrizie. Faci ce vrea juriul, ori zbori planat din concurs. Bam-bam-bam!
AnchetatorulMonden: Daca un compozitor refuza sa-si schimbe interpretul cu care s-a calificat in finala, ce se intampla?
Marina Almasan: Dupa ce s-a calificat in finala, deci a trecut de preselectie, nimeni nu mai schimba nici un interpret.
Aceasta raspuns este mincinos si menit sa dezinformeze. Conform Regulamentului, lucrurile stau cu totul altfel: pe scurt, faci exact ce vrea juriul. Te conformezi, bine. Nu? Zbori planat, cu tot cu melodia ta de excelenţă. Asa scrie la Punctul 5, in paragraful 7 din Regulament:
Autorii se vor orienta, cu precădere, spre alegerea unor interpreţi/formaţii din lista recomandată de TVR şi postată, alături de prezentul Regulament, pe site-ul www.tvr.ro/eurovision, listă menţionată la pct. 2 din prezentul Regulament.
În cazul în care un autor optează pentru un interpret/formaţie care nu se regăseşte pe lista recomandată de TVR, Juriul poate solicita schimbarea interpretului/formaţiei, recomandând un artist/o formaţie din lista propusă de TVR. 
În cazul în care autorul refuză să respecte decizia juriului, piesa va fi, în mod automat, exclusă din concurs şi înlocuită cu următoarea piesă, clasată în urma preselecţiei. (n.n.: s.n.)
Remarcati parsivenia acestor trei paragrafe.
In primul, autorii sunt sfatuiti inca bland sa se orienteze, daca au ajuns in finala cu o piesa, “cu precadere spre alegerea unor interpreti/formatii din lista recomandata de TVR”.
Din al doilea paragraf aflam ca, daca un autor nu a inteles sugestia si a preferat un interpret/o formatie care nu e pe lista, “juriul POATE solicita schimbarea interpretului/formatiei”. Poate. Inca e o chestie facultativa… Dar…
… din al treilea paragraf aflam ca, daca in acest caz autorul refuza sa respecte decizia juriului, e exclus din concurs. Vorba lu’ Becali: bam-bam-bam!
Netransparenta. Osanale. Culturnicitate
AnchetatorulMonden: Ce se televizează din concursul Eurovision România 2010?
Marina Almasan: Evident, marea Finala Nationala. Va fi simbata, 6 martie, in transmisie directa de la Circul de Stat. Vor mai fi si emisiuni dedicate, care vor spori interesul publicului pentru evenimentul final: editii speciale ale emisiunii “Ne vedem la TVR”, o editie speciala, de Martisor, dedicata Eurovision 2010 ( o confruntare spumoasa a fanilor celor 15 finalisti).
Anul acesta, editia nationala romaneasca a Eurovision este mai netransparenta ca oricand. Se transmite numai Marea Finala, bine de tot cosmetizata intr-o emisiune anterioara de ridicat osanale concursului, la care invitatii vor fi selectati cu grija, ca nu cumva sa apara voci independente care sa critice, iar daca unele vor aparea, acestea vor fi puse la colt, cu microfonul pe cat posibil taiat.
Ca si acum doi ani, emisiunea culturnica in cauza este “Ne vedem la TVR”, realizata chiar de producatorul Eurovision 2010, Marina Almasan, “o confruntare spumoasa a fanilor celor 15 finalisti”. Nici macar nu mai e actual, doamna Socaciu, pentru ca acele 15 piese sunt 16. Inversul povesti cu apostolii Luca si Matei.
Neadaptare la concursul european
AnchetatorulMonden: De ce ati renuntat la semifinale?
Marina Almasan: Am dorit ca supriza publicului sa fie totala, nu sa repetam, in finala, ceea ce telespectatorii au vazut deja in semifinale ( aceleasi piese, acelasi decor, aceiasi prezentatori, aceeasi structura de program). Am vrut sa concentram tot efortul nostru intr-un mega-show, care sa aiba stralucire, culoare, prestanta, si care sa se ridice la nivelul celorlalte evenimente similare, din capitalele Europene, angajate in competitie.
Organizatorul Eurovision 2010 pare, cu acest raspuns, complet rupt de realitate. Ideea ca “surpriza publicului sa fie
totala, sa nu repetam, in finala, ceea ce telespectatorii au vazut deja in semifinale” este o greseala tactica fundamentala.
In general, este preferabil ca in competitiile si concursurile nationale, sportive, artistice etc., modalitatea de desfasurare a concursului international sa fie replicata in concursul national, pentru ca reprezentantii nostri sa fie deja antrenati, in competitia internationala, prin chiar modul de desfasurare al celei nationale.
Mai mult, modalitati asemanatoare de desfasurare a competitiei nationale asigura un tip similar de competitivitate, lucru extrem de important. Dupa cum stim, de la momentul terminarii selectiei nationale, piesele-concurente au o perioada de cateva saptamani in care pot fi promovate international.
Surpriza totala nu exista la semifinalele si finala Eurovision de la Oslo si nu a existat niciodata in aceasta competitie, de la prima sa editie. Piesele au fost intotdeauna cunoscute cu destul timp inainte. Cel mai bine ar fi fost sa existe promovare de la 1 octombrie, ca si pana acum, cu un stabilit in forma definitiva cel putin din vara anului trecut. Cu un regulament echitabil, nu vrajeala asta discriminatorie…
Nu va putem crede. Nu aveti credibilitate
AnchetatorulMonden Cine garantează, în condiţiile în care preselecţia nu este publică, dacă nu există o minimă transparenţă, corectitudinea preselecţiei?
Marina Almasan: Vedeti, asta e meteahna noastra, a romanilor: traim intr-o tara in care faradelegea e la ea acasa, si am ajuns sa suspectam tot ce se intimpla in jurul nostru. Haideti sa incercam sa depasim aceste prejudecati, sa incepem sa fim europeni! Pornim de la premisa ca totul va fi corect 
( nu asta ne dorim cu totii? Sa plece la Oslo cei mai buni?). Juriul e format din personalitati, nu din tilhari, TVR are o echipa de profesionisti, care va veghea preselectia, va fi prezent si un notar public, recomandat de Asociatia Notarilor din Romania, care va atesta legalitatea actului Jurizarii. Cred ca este suficient.
Nu, nu este suficient! Sunteti actorii faradelegii de acum doi ani si nu va putem crede, indiferent de rezultate. Eu, cel putin, nu cred in echitatea si corectitudinea acestui concurs, anul acesta. Juriul este format din unele personalitati, este drept, dar unele foarte contestate.
Ionel Tudor, fara discutie, este un excelent sef de orchestra si un muzician respectat. Nu este de altfel singurul din juriu. Big Band-ul Radio m-a impresionat de Anul Nou. Dar aranjamentele si mafia muzicala in care este prezent, el si fiul sau, ca si sotia sa, il face greu credibil. Titus Andrei asemenea. In urmatoarea postare, voi analiza felul in care s-au selectat piesele din acest an si metehnele acestei selectii.
Deocamdata voi spune doar atat: va tot sprijiniti pe faptul ca la deschiderea dosarelor este prezent un notar. Sa fim seriosi, ce intelege acel biet notar din ce se intampla in jurul lui, in pasareasca in care vorbiti de fata cu el? Nimic.
Chemati un arhitect la o intrunire a agricultorilor, vorbiti trei ore despre cucurbitacee, in pasareasca domeniului, apoi il puneti sa certifice ca in acest timp n-ati pus la cale un atentat. Ce va spune arhitectul? Evident, totul a fost ok…
Regulamentul bunului plac
AnchetatorulMonden: Citat din Regulamentul Eurovision 2010: „Selecţia Naţională va avea loc în data de 6 martie 2010, în această fază participând cele mai bune minim 12, respectiv, maxim 15 piese rezultate în urma preselecţiei”. Există posibilitatea ca le finală să participe 15 piese? În acest caz, cum anume se vor face repartizarea punctajului şi jurizarea?
Marina Almasan: Regulamentul scrie clar si cum se va face Jurizarea..
Nu, Regulamentul arata ca jurizarea se face intr-un anumit fel, cu anumite rezultate, iar rezultatele la care a ajuns jurizarea au dus din start la o incalcare a sa: 16 piese in finala in loc de 15, pentru ca nu s-a stabilit cum se face departajarea in cazul unui balotaj.