home POLITICA Rusia ne ameninţă cu războiul nuclear?

Rusia ne ameninţă cu războiul nuclear?

Share

Pare greu de crezut, dar la fel de greu de crezut era pentru un român în anul 1938 ce urma să se întâmple zece ani mai târziu. Aşa că: să ciulim urechile, să căscăm ochii şi să fim atenţi, spre exemplu, ce scrie Vocea Rusiei mai nou.

dangerouscreation

Ameninţarea directă

Articolul “Rusofobii români aşteaptă «Mesia» republicană”, semnat de un ins care cred că este pseudonimul grupului de lucru ce se ocupă de “chestiunea românească” la oficina Kremlinului Vocea Rusiei, tratează într-un mod otrăvit chestiunea gradului de deschidere spre politica externă a SUA, în funcţie de cine câştigă alegerile: democratul Barack Obama sau republicanul Mitt Romney.

Întâi, grupul de lucru induce cititorului ideea că, de fapt, Obama şi Putin sunt în relaţii foarte bune:

În ultimul an au avut loc două evenimente care au clătinat credinţa rusofobilor români în capacitatea de a acţiona a preşedintelui Obama şi au făcut să crească puternic la Bucureşti numărul fanilor Partidului Republican din SUA. Unul dintre aceste evenimente a fost publicarea noii doctrine militare a SUA, în care o atenţie sporită se acordă regiunii Asia-Pacific.

Al doilea eveniment a avut loc în timpul întâlnirii dintre Barack Obama şi Dmitri Medvedev, în cadrul căreia, preşedintele Statelor Unite, uitând că microfonul este deschis, l-a rugat pe preşedintele Federaţiei Ruse „să-i transmită lui Vladimir” că, după alegeri, liderul american va avea posibilitatea să manifeste mai multă flexibilitate în problemele legate de sistemul de apărare antirachetă

Realitatea este că noua doctrină militară a SUA se datorează faptului că analiştii militari americani au ajuns de mult timp la concluzia că Rusia nu mai este forţă globală şi nici nu poate să fie astfel prea curând, nereprezentând o ameninţare directă la hegemonia americană.

Pe de altă parte, China exact aceasta face acum: devine forţă economică, politică şi militară globală. De aici noua doctrină militară americană. Vocea Rusiei afirmă însă că…

o anumită parte a comunităţii de experţi români tinde să fetişizeze sistemul de apărare antirachetă (n.n.: este vorba despre Deveselu). În sistemul lor de coordonate şi înţelegere a ordinii mondiale, prezenţa elementelor scutului antirachetă pe teritoriul României este aproape un talisman magic, care protejează această ţară de toate necazurile şi, îndeosebi, de Principalul Necaz din Răsărit, anume de presupusele tentative ale Rusiei de a include România în sfera sa de influenţă.

A, nu, Rusia nu încearcă aceasta deloc. Urmează ameninţarea directă. Atenţie la următorul citat din articolul de pe Vocea Rusiei:

Ideea că mult doritele elemente ale apărării antirachetă reprezintă un motiv de a transforma România în ţinta prioritară pentru rachetele nucleare ruseşti ori nu ajunge la creierele spălate bine de propaganda americană, ori din ea sunt extrase cu succes poveştile că scutul antirachetă protejează inclusiv România. Deşi orice specialist competent înţelege că scutul antirachetă îi protejează tocmai pe americani.

Aceasta înseamnă aşa:

Cu scutul antirachetă la voi în ţară, sunteţi ţinta directă a armelor nucleare ruseşti. Dar voi nu pricepeţi asta, pentru că aveţi creierele spălate de propaganda asta americană.

Ce n-au priceput şi nu pricep nici acum ruşii

Pentru ruşii panslavişti, “Măreaţa Rusie” este singurul teritoriu existent pe lumea asta despre care merită a se vorbi. Şi încă îndelung. Filmele ruseşti, în majoritatea lor, sunt despre aceasta. Dincolo de aceasta, multe dintre ele sunt superbe.

Cultura rusă tot despre aceasta este: despre un teritoriu vast cât o lume, cât un mare continent, dotat cu o autosuficienţă care îi face pe locuitorii săi să se creadă actorii buricului pământului.

Asemeni, acelaşi sindrom este uşor de sesizat şi la americani. Am văzut o mulţime de filme despre invazii extraterestre asupra Pământului, în care Terra era totuna cu Statele Unite ale Americii.

Lupta pământenilor, de diferite facturi, este dusă invariabil de americani. Japonezii? Germanii? Britanicii? Sanchi… Ceilalţi pământeni sunt anexe, apendice pasive, ce asistă.

Aceste naţiuni mari suferă de acelaşi sindrom ca şi chinezii: cel al singurătăţii între neamuri a hegemonului.

Ceea ce nu înţelege însă hegemonul, fie el cel rus, ce ne ameninţă direct, ori cel american, a cărui ameninţare este de altă factură, este că un popor nu poate să fie nicicum dominat cultural, fie şi dacă încerci să-l distrugi.

Să ne uităm la kurzi, care nu au ţara lor de foarte mult timp, şi totuşi nu dispar ca seminţie. Ori poate la nenumăratele popoare înglobate în Federaţia Rusă de azi, ori la cele ce au fost înglobate peste 70 de ani în URSS şi care şi-au păstrat identitatea culturală dincolo de orice putinţă a înţelegerii hegemonului.

Iar ruşii nu pricep defel că, în pofida faptului că şi-au pus în România, după al doilea război mondial, slugile, au fost nevoiţi să omoare totuşi toată crema intelectualilor români ca să poată guverna ţara un număr de ani. Şi la fel au păţit în tot Lagărul Comunist, stipendiind decenii în şir această dominaţie cu preţul sărăcirii Rusiei.

Şi chiar şi astfel, unul dintre oamenii lor le-a cerut să plece, cu armatele lor cu tot, din ţară. Aşa că au plecat, l-au ucis pe acest comunist naţionalist şi au adus în loc un altul, care i-a ajutat o vreme. Până prin 1986.

Dar chiar şi aşa, a existat întotdeauna o atitudine naturală antirusească. Ea nu este rusofobie. Nici unui român nu-i este teamă de ruşi. Noi îi cunoaştem pe ruşi bine. Le ştim şi părţile bune, ca şi pe cele rele.

Reflex, în toată Moldova românească, după 1963 limba rusă a fost ostracizată la marginea programei şcolare. Părinţii se străduiau să-şi ferească copii de orele de limba rusă şi să-i orienteze spre engleză şi franceză.

Profesorii ce făceau orarele şcolare puneau orele de limba rusă la cele mai stupide ore cu putinţă. Profesorii de rusă erau şi profesori de română, ca să-şi completeze orele, să facă o normă întreagă, altfel nu se putea.

Totul natural şi făţiş. În casă la mine, am aflat de mic copil cum au intrat ruşii în România în 1944, devastând sate, răzând de pe hartă oraşe, violând femeile, omorând bărbaţii şi plecând cu copiii de ţâţă în vârf de baionetă.

Tot în casă la mine, am cunoscut respectul faţă de Tolstoi, Turgheniev, Dostoievski, Gogol, Puşkin, Lermontov şi am înţeles că, pentru ca aceşti mari creatori ai omenirii să fie astfel, naţia care i-a dat a trebuit, destin tragic, să producă şi mari monştri. Ca şi germanii, spre exemplu.

Carevasăzică, ceea ce nu vor înţelege niciodată ruşii (şi nici americanii, dar acum Vocea Rusiei mă obligă să pun accentul pe ruşi) este că nimic, nici cântecele de lebădă cu cooperarea economică-ntre popoare, nici ameninţările cu războiul nuclear, nici nimic nu ne poate determina să ne plecăm capul în faţa lor.

Citeşte şi
Vocea Rusiei, grupul de ofiţeri specializaţi în diversiune care se ocupă de România, este în
Kremlinul către Washington: "Continuaţi cu scutul? Punem un contrascut, Iskander M. Nu vă potoliţi? Ieşim
În timp ce Băsescu dă semne clare că-şi doreşte o coabitare spre binele ţării, USL
După puci, website-ul guvernamental Vocea Rusiei a devenit explicit şi dă indicaţii strategice USL ce
De urmărit ce ordonanţe de urgenţă dă Guvernul, ce decizii ia Parlamentul dacă se va
~revolutionarii, paravan pentru afaceri cu masini~Basescu sare la gatul ciubucarilor de la ANAF si politistilor
Dincolo de emotia fireasca, pe care o determina aceasta tragedie, trebuie sa ne pastram cumpatul
Un grup de oameni de ştiinţă ruşi se vor întâlni în curând în secret, pentru
~Basescu: Romania devine tinta prioritara de atac; Solutie Rosia Montana - referendum local~numire politica la
~Lazaroiu: nu m-am nascut ministru~Basescu: nu sunt dusmanul jurnalistilor~rugandu-ne de iarba sa creasca anaerob~CNE Cernavoda
Share