home POLITICA Revoluţia României. Situaţia în restul Europei de Est

Revoluţia României. Situaţia în restul Europei de Est

Share

Revoluţia din România, din decembrie 1989, a venit într-un moment când nu existau nici partide politice, nici cel mai mic embrion de societate civilă.

Comparativ, cum am mai explicat,…

#în Germania de Est exista un Partid Creştin Democrat, e drept, controlat de regimul comunist al lui Erich Honecker şi de Stasi, iar în Lepzig, de exemplu, activiştii de opoziţie protestau în piaţa centrală, în faţă la Gewandhaus, de luni de zile.

• de citi la o cafea, mâine: Revoluţia instituţionalizată. Factorul Traian Băsescu

#în Cehoslovacia, Forumul Cetăţenesc, formaţiune politică clandestină, de centru-dreapta, cu disidenţii săi, era o realitate politică şi civică şi niciodată după invazia din 1968 regimul comunist nu a mai fost o dictatură, ci un sistem de putere autoritar.

Imaginea cu disidentul Vaçlav Havel scriindu-şi piesele de teatru la maşina de scris electronică, în celula sa din puşcărie, este modelul tipic pentru Revoluţia de catifea cehoslovacă.

#în Ungaria, existau lideri social-democraţi care acţionau sub secretarul general PCU, Kadar Janos, iar germenii economiei de piaţă lucrau. Olandezii de la transnaţionala Unilever producea mărfuri alimentare, sub sigla “Kiváló áruk fóruma” (Forumul Mărfurilor de Înaltă Calitate).

Am citit cu ochii mei o revistă satirică gen “Urzica”, unde liderul PCU Kadar era făcut praf şi pulbere. Revoluţia de catifea a fost şi aici posibilă, apoi a fost reversată de FIDESZ-ul lui Orban Viktor.

#în Polonia, de la grevele Solidarnosç, niciodată sistemul politic al lui Edward Gierek nu a mai fost o dictatură. Pe ateliere tematice, liderii Solidarităţii negociau cu oamenii Partidului Comunist din Polonia termenii (ce mai încoace-încolo) predării puterii de mai mulţi ani de zile.

De fapt, negocierile au început de prin 1979, din timpul grevelor.

Şeful statului, generalul Jaruzelski, a cerut ajutorul URSS: dorea invazie, ca în Cehoslovacia lui Alexandr Dubcek. A fost refuzat: Uniunea Sovietică era în criză, nu mai putea finanţa regimurile comuniste din Europa de Est. Aşa că acelaşi Jaruzelski, totuşi un patriot, a cedat efectiv puterea, paşnic.

#în Bulgaria, încă din 1976, când am fost la Sofia, am văzut finanţa germană acţionând. Apoi, în anii 80 exista deja un partid de opoziţie, Mişcarea pentru Minorităţi, a minorităţii turce, precum şi un ONG-laborator de experimentare a opoziţiei civice eco, EcoGlasnost, care acţionau ambele politic.

Todor Jivkov a cedat singur puterea, sub presiunea acestor factori. Revoluţia a fost dotată cu catifea, de asemenea. Comparaţi-l cu Ceauşescu… În România, nimic dintre toate acestea nu exista.

Dacă Revoluţia ar fi bufnit complet necontrolat, în debutul anului 1990, nu existau formate forţe politice care să ia puterea şi ieşea război civil – aceasta a fost analiza serviciilor secrete occidentale, în primul rând a celor americane. Eram cu 20 de ani în urmă faţă de celelalte state din Europa de Est.

Un rol-pivot în această analiză l-a avut respectabilul ambasador american în România, Donald Funderburk, care a decelat de la Bucureşti unele date de input şi a informat Departamentul de Stat.

Cu cinism – dar un cinism necesar, SUA au decis să lase România pe mâinile URSS, care să provoace Revoluţia controlată. Deoicamdată.

Din Revoluţia aceasta controlată a rezultat un regim de tranziţie lungă, chinuitoare, în cursul căruia s-au format partide politice, iar acestea au fost pervertite, o societate civilă (de asemenea pervertită şi compromisă prin agenţi infiltraţi) şi o economie de piaţă necompetitivă .

Şi aceasta controlată în bună măsură de către oamenii sistemului comunist. Practic, în paralel cu o mişcare ultrareacţionară de recuperare a teritoriilor pierdute de sistemul totalitar, a avut loc şi a intrat în coliziune cu aceasta o mişcare de democratizare.

Faţă de intenţiile de gen glasnost din 1990 ale noii puteri conduse de Ion Iliescu şi oamenii Moscovei, sub presiunea continuă a factorilor de disoluţie a autoritarismului au început să se formeze instituţii, pieţe, forţe politice, ONG-uri.

Citeşte şi
Defectul cel mai mare al societăţii civile azi, în România, este…

.. că nu e structurată coerent, pe ONG-uri militante, cu lideri vizibili, clar stabiliţi. Defectul

Alina Mungiu? Ce treabă are aceasta cu societatea civilă?

S-a scris în ultimele zile foarte mult despre Alina Mungiu şi legătura ei cu societatea

Armaghedonul Oligarhilor 44. Corupţia societăţii în civil

Autorii Armaghedonului Oligarhilor prezintă acum un capitol timpuriu din episoadele succesive de confiscare a societăţii

Să nu supărăm Rusia?!

Pătrăşcanu şi camarazii săi voiau să ajungă la Putere! Cei ce strigă azi „Să nu

Cum scapă Germania de energia nucleară

Prin mobilizarea societății civile, Ursula Sladeck a creat prima companie germană de energie regenerabilă, care

Evaporarea noimelor: Plesu despre “dictatura lui Basescu”

Cînd poţi spune orice, de-a valma, fără altă acoperire în afara umorilor proprii, ajungi în

Paul Goma, la 75 de ani de viaţă, din care 32 de exil! (Nicoleta Savin)

articol publicat duminica, 3 octombrie “Chiar dacă am fi fost, cândva, „cei mai persecutaţi (de

Continuă embargoul asupra lui Paul Goma (Claudiu Tarziu)

~articol publicat duminica, 3 octombrie~ Scriitorul Paul Goma a împlinit ieri 75 de ani. Şi

Presa azi. Greseli elementare. Cum scriem de Revolutie

Adevarul publica astazi episodul al treilea despre cum a fost cu Revolutia la Focsani.

Share