Vă prezentăm mai jos partea referitoare la drepturile omului din Raportul pe anul 2014 al Departamentului de stat al SUA privind România, capitolul “Drepturile Omului”.
• descarcă Raportul Departamentului de Stat al SUA în format PDF
Printre cazurile nominalizate de Departamentul de Stat se află linşajul mediatic la care au fost supuşi Dan Tăpălagă şi HotNews, cazul procesului intentat contra jurnalistei Ondine Gherguţ de către procurorul Marcel Sânpetru şi povestea jurnaliştilor agresaţi la “plimbarea” susţinătorilor A3, instigată de vedetele oficinei de presă a lui Voiculescu.
Linşaj mediatic la HotNews şi Tăpălagă
În timp ce mass-media independente au fost active și au exprimat o varietate de opinii fără restricţii evidente, politicieni și persoane cu legături strânse cu politicieni și grupuri politice dețin sau controlează indirect numeroase organe mass-media, la nivel național și local.
Vestea și tonul editorial al acestor instituţii a reflectat în mod frecvent vederile proprietarilor.
Au existat, de asemenea, acuzații că proprietarii au suprimat relatări aflate în conflict cu interesele lor sau i-au amenințat pe autorii unor astfel de relatări.
Mass-media deținute de politicienii Dan Voiculescu (Partidul Conservator) și Sebastian Ghiţă (Partidul Social Democrat) i-au atacat verbal în mod repetat pe jurnaliștii care au scris despre afacerile controlate de aceştia sau despre activitatea Guvernului.
În luna ianuarie (n.n.: 2014), mai mult de 340 de jurnaliști din întreaga țară au protestat contra acestor “practici media degradante”, utilizate de către postul de televiziune al lui Voiculescu, Antena 3.
Analistul Dan Tăpălagă de la portalul de știri online Hotnews a scris că Ghită a făcut declarații pe care Tăpălagă și familia sa le-au considerat intimidatoare. Ghiţă a răspuns că nu l-a amenințat pe Tăpălagă, ci doar reporterul îl enerva.
Tăpălagă şi organizaţia de presă din care face parte au scris în repetate rânduri despre contractele obţinute de companiile lui Ghiţă cu instituțiile statului. Unii judecători au spus că mass-media pune o presiune nejustificată asupra lor în cazurile de corupţie şi îi batjocoreşte personal, cu caracterizări insultătoare şi că modul în care aceste mass-media au tratat anmite subiecte de presă i-a pus în dificultate.
Violență și hărțuire: Jurnalişti bătuţi de susţinătorii Antena 3
În timpul (n.n.: anului), politicienii și cetățenii au insultat sau hărţuit uneori jurnaliștii. În luna august, trei jurnaliști au fost agresați în timpul unei demonstrații organizate de Antena 3, pentru a protesta contra condamnării fondatorului său, Dan Voiculescu, la 10 ani de închisoare, pentru o fraudă de 60 de milioane de euro (75 de milioane de dolari).
Mai multe ONG-uri și mass-media s-au plâns că poliția nu a intervenit pentru a opri violențele. Atât prim-ministrul Ponta, cât și fostul său purtător de cuvânt, Mirel Palada, au discreditat public jurnaliștii care lucrează pentru mass-media care au criticat politicile guvernamentale.
În luna iulie, Ponta a numit reporterii Agenției de știri Mediafax “mujahedini” și “talibani” și în luna august Palada, folosind pagina sa de Facebook, i-a numit pe jurnaliști “dobitoci”, adăugând că el a simțit “plăcere în executarea lor electronică” (n.n.: este vorba despre plăcerea sa de a-i elimina din lista lui de Facebook-prieteni).
Atât mass-media, cât și ONG-urile consideră că Ponta și Palada au intenţionat să intimideze reporterii independenţi. Comentariile lui Palada (n.n.: şi reacţia societăţii civile) l-au determinat pe primul-ministru să-l înlocuiască din funcţia de purtător de cuvânt.
Cenzură sau Restricţii de conținut: Noul Ghid CSM privind relaţia cu presa
În luna mai, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat un ghid al relaţiilor mass-media cu magistrații, care a limitat cantitatea de informații disponibile pentru public în timpul anchetelor şi invesigaţiilor penale în curs de desfășurare. CSM a actualizat ghidul în conformitate cu noul cod de procedură penală.
ONG-urile și jurnaliștii s-au plâns că Consiliul Superior al Magistraturii nu a luat în considerare îngrijorările lor și au susținut că noul ghid media a fost la un pas de îngrădire a libertăţii presei.
Jurnaliștii și ONG-urile au acuzat de CNA pentru că au luat decizii pe baza prejudecăților politice. Ei s-au plâns de faptul că Consiliul, care este o entitate publică, a încălcat legea, prin limitarea accesului la reuniunile sale publice și a blocarea difuzarea live (n.n.: a şedinţelor sale).
Legile calomniei / Securitatea Naţională: Cazul Marcel Sânpetru – Ondine Gherguţ
Conform legislației românești, calomnia și insulta sunt materie civilă, nu penală. În anul 2011, fostul procuror Marcel Sânpetru a dat-o în judecată pe Ondine Gherguț, jurnalist de investigație la ziarul România Liberă, pentru a scris despre acuzațiile de corupție cu care Sânpetru se confruntă.
În luna iunie, un tribunal a decis că Ondine Ghergut (n.n.: trebuie să-i plătească lui Sânpetru) daune și cheltuieli de judecată de 15.000 de lei (4.000 de dolari) și să publice sentința instanței în șapte ziare, ceea ce o va costa 300.000 de euro (375.000 de dolari). Gherguț a făcut apel; recursul a rămas în curs de revizuire, la sfârșitul lunii octombrie. ONG-urile și alte mass-media au susținut-o pe jurnalistă.