MediaSind. Propunerile sindicatului de modificare a legislatiei muncii

Share

MediaSind explică: Având în vedere preconizatele modificări la legislaţia muncii, semnatarele Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Mass-Media doresc să facă următoarele propuneri:

1. Menţinerea mass-media ca ramură de sine stătătoare în cadrul Anexei  1 la Legea Codului Social.

In orice ţară democratică din lume, libertatea de exprimare este un drept fundamental pentru orice cetăţean, drept consfinţit şi de Constituţia României. În acelaşi timp, misiunea oricărei institutuţii de presă, a oricărui jurnalist, este de a informa corect publicul.

Pornind de la aceste premise, Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România împreună cu Uniunea Naţională a Patronatului Român, Clubul Român de Presă, UGIR 1903 şi Patronatul Presei Române ROMEDIA au început, în urma cu opt ani, demersurile pentru încheierea primului contract colectiv de muncă din istoria presei.

După mai multe luni de negocieri, în anul 2004, a fost înregistrat la Ministerul Muncii primul CCM la nivel de ramură mass-media, document care conţine, pe lângă drepturile şi obligaţiile salariale ale angajatorilor şi angajaţilor, mai multe clauze profesionale capitale pentru funcţionarea industriei de media.

Codul Deontologic al Jurnalistului precum şi clauza de conştiinţă consfinţesc dreptul fiecărui jurnalist să refuze să participe la realizarea unui articol, material jurnalistic, etc.  dacă acesta consideră că s-a încălcat deontologia profesională, legislaţia, fără a suferi nicio consecinţă din partea angajatorului.

Datorită acestui contract, presa nu s-a mercenarizat, iar mulţi jurnalişti au reuşit să câştige în instanţă procesele intentate împotriva unor angajatori care doreau să transforme presa în propria moşie.

De asemenea, datorită acestui contract colectiv, Inspecţia Muncii a avut cadrul legal să realizeze mai multe controale la instituţii de presă, în urma cărora angajatorii au fost obligaţi să respecte şi să acorde drepturile cuvenite salariaţilor din mass-media.

În consecinţă, transformarea ramurii mass-media într-un domeniu oarecare, fără posibilitatea ca aceste norme să se aplice fiecărei instituţii de presă, va afecta în mod grav libertatea de exprimare, libertatea de opinie şi dreptul publicului de a fi corect informat deoarece jurnaliştii nu vor mai avea instrumente de apărare împotriva  unor comenzi politice, economice, etc. în faţa propriilor angajatori. (vezi anexa 1)

2.      Menţinerea art.10 alin 3 din Legea nr.130/1996   care prevede ca «în situaţia în care nu sunt organizate asociaţii reprezentative la nivele inferioare, asociaţia patronală la nivel naţional poate desemna reprezentanţii la negocieri»  precum şi a prevederilor art.18 din aceeaşi lege privind reprezentativitatea organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional. (vezi art. ref. la reprezentativitate 133 – 135)

Aceste articole acordă dreptul organizaţiilor sindicale şi patronale la nivel naţional şi de ramură să participe la negocierea contractelor colective pe principiul că dacă o organizaţie este reprezentativă la nivel naţional sau la nivel de ramură este reprezentativă şi la un nivel inferior.

Considerăm că eliminarea sau modificarea acestor prevederi încalcă regulile dialogului social şi elimină posibilitatea negocierii unor drepturi şi obligaţii la nivel de ramură şi la nivel de unitate.

3.  Menţinerea pragului de 1/3 din totalul angajaţilor pentru  reprezentativitatea sindicatelor  la nivel de unitate iar, în caz contrar, să existe posibilitatea organizaţiei reprezentative la nivel de ramură să poată să negocieze contractul colectiv. Vezi Art 133 – 135

Considerăm că introducerea unui prag mai mare la nivel de unitate (50% plus unu)  si eliminarea posibilităţii  de reprezentivitate prin afiliere elimină posibilitatea încheierii de contracte colective în mediul privat şi a posibilităţii apărării membrilor de sindicat în cadrul acestor instituţii.

4. Menţinerea protecţiei asupra organelor de conducere a sindicatelor.

Eliminarea prevederilor art.223 din Legea nr.53/2003 privind protecţia liderilor sindicali va duce la grave perturbări ale activităţii mişcării sindicale din România şi la  imposibilitatea sindicatelor să mai poată să-şi desfăşoare activitatea.

Conform directivelor Uniunii Europene  şi a convenţiilor OIM, în orice stat democratic persoanele care activează în organizaţii sindicale sunt protejate prin lege.

Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind – Cristi Godinac, Preşedinte

Share