În privinţa pragului la abuzul în serviciu, Curtea Constituţională a interpretat ce a spus Comisia de la Veneţia după voinţa penalilor.
Prag brambura la abuzul în serviciu
PSD, puternic păpuşat de gaşca lui Liviu Dragnea, tot spunea şi emitea aberaţii legale, împreună cu partidul fantomă ALDE, aliatul său, despre abuzul în serviciu.
Două decizii ale Curţii Constituţionale şi OUG 13, care a dus la masive proteste de stradă, la începutul anului 2017, s-au bazat pe o înţelegere eronată a unui raport al Comisiei de la Veneţia, organismul juridic al Consiliului Europei.
Raportul a fost tradus brambura şi apoi interpretat şi mai brambura de PSDragnea şi de aparatul mass-media de propagandă afiliat, care a emis ideea creaţă că abuzul în serviciu trebuia să fie de la un prag valoric, pecuniar în sus.
Citeşte şi: martie 2017. OUG 13 se întoarce. PSD vrea să graţieze faptele de corupţie
în iunie 2017, la sesizarea fostei soţii a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, CCR examinase abuzul în serviciu şi ceea ce era în 2016 o observaţie s-a transformat într-o obligaţie.
CCR a statuat că, încă de la prima decizie a sa, s-ar fi născut obligaţia Parlamentului de a reglementa un prag.
Actualul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, pregătea un pachet legislativ, în care a anunţat că va fi reglementat un prag, dar încă nu găsise o cifră anume.
Amnistia mascată a marilor corupţi
Scopul era să îi ferească pe marii corupţii şi în primul rând pe Liviu Dragnea, de condamnare. În realitate, a vorbi despre un prag financiar presupune ca un expert să stabilească un prejudiciu, ceea ce e absurd.
Ce prejudiciu să stabileşti dacă un funcţionar public nu îţi dă loc de parcare, în condiţiile în care îndeplineşti condiţiile.
Ce prejudiciu să fie dacă un alt funcţionar public nu-ţi eliberează un act denidentitate valabil, conform legii? Imposibil de calculat. Transparency Internaţional:
Abuzul în serviciu contra intereselor publice este infracţiunea comisă de un funcţionar public atunci când, în mod intenţionat, în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, nu îndeplineşte sau îndeplineşte în mod defectuos un act, fapt care afectează în mod negativ interesele legale ale unei persoane.
Citeşte şi: 23 martie 2015. PSD pregăteşte un nou atac disperat la penalitate
Jurnalistul Liviu Avram, de la Adevărul, a întrebat Comisia de la Veneţia:
Care este înţelesul real al propoziţiei ‘Prevederile naţionale privind abuzul în serviciu trebuie interpretate în sens restrâns şi aplicate cu un prag înalt’?
Este acesta un prag financiar? Sau se referă mai degrabă la natura actului pe care un ministru (sau un funcţionar public) îl are de îndeplinit? Sau există o altă interpretare a acesteia?
În nici un caz prag financiar
Comisia de la Veneţia a răspuns:
(…) prevederile penale naţionale privind „abuzul în serviciu”, „exces de autoritate” şi alte expresii similare trebuie interpretate în sens restrâns şi aplicate cu un prag înalt, astfel încât acestea să poată fi invocate în cazuri unde fapta este de natură gravă, cum ar fi de exemplu infracţiuni grave împotriva proceselor democratice naţionale, încălcarea drepturilor fundamentale, subminarea imparţialităţii administraţiei publice etc’.
Aşadar, decisivă este natura faptei, iar pragul la care se referă nu este în niciun caz unul financiar.
Mai mult, acest prag se aplică desigur doar normelor cu caracter general din legea penală privind abuzul în serviciu, dar nu şi la alte infracţiuni precum corupţia, spălarea banilor sau abuz de încredere