Pomenile preelectorale ale anului electoral 2015

Share

România poate că a început să-şi revină, după pomenile electorale PSD, pe 1 decembrie, când ministrul Finanţelor anunţa primele date de impactale dezastrului lăsat de pegra pesedistă. Evident, nu Paliu-Dragu a spus aşa, aceasta afirmăm noi.

România ar fi acum o ţară în curs de însănătoşire mintală parţială era, din punct de vedere bugetar.

Anca Paliu Dragu, noul ministru al Finanţelor, anunţa că “vor fi păstrate majorările de salarii decise de Guvernul Ponta pentru angajaţii din sectorul public, care vor genera o creştere a ponderii cu cheltuielile salariale de la 7,3% din PIB în acest an la 7,7% în anul 2016, precizând că aceste creşteri salariale vor fi făcute într-o singură tranşă“.

Este una dintre puţinele date de impact bugetar pe care le-am avut anul acesta de la un contabil-şef al Guvernului, iar ele vin de la o doamnă ce este de foarte puţin timp în funcţie.

Mai mulţi bani intră şi la cheltuielile de asistenţă socială, inclusiv pensiile. Cheltuielile de asistenţă socială “vor creşte cu 4,6%, la 79,37 miliarde de lei, reprezentând 31,5% din totalul cheltuielilor. Ponderea acestora în PIB va coborî de la 10,8% la 10,6%, însă raportat la veniturile bugetului creşte cu un punct procentual, la 34,4%“, conform ZF.

Vom lua pe rân pomenile electorale cele mai importante date de PSD în anul preelectoral 2015, pentru ranforsarea electoratului său ţintă, sărac, incult, ultrareacţionar.

Lista completă cu pomenile electorale date de aceşti predatori naţionali anul acesta este mult mai lungă şi necesită o documentare amplă. Vom suferi mult în anii următori din cauza acestui dans iresponsabil pe banii noştri practicat de PSD.

creşterea salariilor bugetarilor cu 10%

Pe 11 noiembrie, Camera Deputaţilor decidea creşterea salariilor tuturor bugetarilor cu 10%. Aceasta este cuprinsă acum în bugetul pe anul 2016.

Măsura a fost inclusă într-un amendament introdus de un parlamentar PSD, adus la ordonanţa de urgenţă ce prevede o mărire cu 25% a lefurilor persoanelor care lucrează în sistemul sanitar de stat.

Aşadar, s-a procedat hoţeşte. A apărut o ordonanţă de urgenţă pentru creşterea cu 25% a personalului din sistemul sanitar (medici, asistente, infirmieri etc.), care oricum era o tembelie cu impact bugetar dramatic.

Apoi, un deputat PSD a strecurat un amendament simplu, prin care aceeaşi OUG prevedea creşterea salariilor tuturor bugetarilor cu 10%! Iar acum PSD îl pune pe Dacian Cioloş să se descurce cu bugetul anul viitor, în aceste condiţii…

creşterea salariilor lucrătorilor din Finanţe

La finalul lunii octombrie, Guvernul Ponta a dat o ordonanţă, prin care mărea salariile bugetarilor din Finanţe cu 50%, .începând cu luna noiembrie, prin derogare de la lege, fără ca decizia să fie anunţată public.

Impactul este pe salariaţii din Ministerul Finanţelor, ANAF, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice şi Direcţia de Administrare a Marilor Contribuabili.

Liderul sindical Bogdan Hossu a explicat că, doar cu trei zile înainte de aprobarea ordonanței, reprezentantul Ministerului Finanțelor a spus sindicaliştilor că nu există bani pentru asistență socială, mediu și veterinari, care solicitau mult mai puțin.

Desigur, există bani cu precădere acolo unde esste electoratul captiv al Stângii.

creşterea salariilor profesorilor

De la 1 decembrie, salariile profesorilor au crescut cu 15%. Negocierile au fost purtate de ministrul Educaţiei din Cabinetul Ponta, Sorin Cîmpeanu, şi anunţul a fost făcut de acesta pe 12 octombrie.

Tot personalul din învăţământ va beneficia de o creştere salarială de 15% de la 1 decembrie, pe lângă cele primite în acest an, astfel că pe 2015 majorările din acest sector ajung în medie la 26,7%.

, a spus demnitarul. Efortul bugetar ajungea la 1,7 miliarde de lei, iar măsura viza 304.000 de persoane.

Doctrina toxică vehiculată de cei ce dau aceste pomeni este: “cum, nu îi respecţi pe profesori, pe medici, ei nu trebuie să aibă nişte salarii bune?” Da, aşa este, dar aceste salarii de la stat pot fi date de stat dacă şi când sunt sustenabile, altfel duc ţara spre faliment. Aşa a ajuns la faliment Grecia.

Salariul brut al unui profesor debutant va creşte de la 1.380 de lei la 1.580 de lei, în timp ce salariul maxim va fi de 3.500 de lei.

creşterea salariului minim pe economie

Acum un an, Cabinetul Ponta decidea creşterea salariului minim cu până la 975 de lei pe lună, brut, de la 1 ianuarie 2015 şi 1.050 de lei pe lună, brut, de la 1 iulie acest an. Studiu de impact? Care este oare ponderea în PIB a acestei creşteri?

Câte puncte procentuale din orice reprezintă această creştere a salariului minim? Vorbe de clacă, de dâmşii inventate. Guvernul Ponta nu a explicat niciodată de unde ia banii pentru această creştere şi cum este ea sustenabilă.

Guvernul Ponta anunţa creşterea pensiilor…

Iată un exemplu de tembelism guvernamental. Cititorul este rugat să extrapoleze aproximativ cifrele de mai jos la pomenile electorale făcute de PSD, ca să estimeze măcar ordinul de mărime al cifrelor bugetare aflate în joc.

Cabinetul Ponta anunţa, prin goarna oficioasă România TV, creşterea pensiilor la cinci milioane de pensionari, cu 5%. Evident, pare o cotă de creştere mică. Dar să înmulţim 5% din pensia medie a românului cu 5 milioane şi vom afla impactul bugetar estimat.

Cifrele e nemiloase, vorba analfabeţilor anagramaţi:

890 lei x 5/100 = 44,5 lei/pensionar/lună
44,5 lei/pensionar-lună x 5.332.000 = 237,274 de milioane de lei/lună
237,274 de milioane de lei/lună x 12 luni = 2,847 miliarde de lei/an, adică peste 630 de milioane de euro/an

Aceste cifre erau promisiuni electorale. Cabinetul Ponta ştia poate că nu-şi va permite un asemenea impact bugetar, dar a promis. Anul viitor, unul dintre mesajele simple pe care le va transmite PSD va fi:

Pensionari, Cabinetul Cioloş îşi bate joc de voi, fără să mărească pensiile, cum promisesem noi anul trecut, ştiţi bine. Dacă vine la putere, PNL va tăia pensiile, cum a mai făcut (minciună: Cabinetul Boc a vrut să taie pensiile, USL a atacat decizia la Curtea Constituţională, iar CCR a decis că măsura e neconstituţională). Noi, dacă ne votaţi, vom mări pensiile cu 5%!

Nebunia aceasta presupune două lucruri: cinism şi inconştienţă. Cinism, pentru că o mărire lunară a pensiei medii cu 44 de lei şi 50 de bani este ţintită în mod evident pe oamenii cei mai săraci, pentru care asta contează.

Pe de altă parte, la nivelul întregii ţări, PSD promitea în vară astfel că va disloca circa 630 de milioane de euro în anul 2016, pentru una dintre promisiunile electorale tipice. Aceasta este inconştienţă.

Iată pe ce ne bazăm în caculele de mai sus.

În luna iunie a.c., pensia medie crescuse la 890 de lei, iar numărul pensionarilor era egal cu cel al salariatilor (o cifră necunoscută de forţă de muncă este plecată la lucru în străinătate), în timp ce 1,3 milioane de persoane primeau pensie de urmaş sau de invaliditate.

În primul trimestru din anul 2015, numărul pensionarilor a fost de 5,332 de milioane, cu 14.000 mai puţini faţă de ultimul trimestru din anul 2014, iar pensia medie a crescut cu 5,1%, până la 890 de lei. Avansul real, dacă se ia în considerare şi evoluţia preţurilor de consum, era de 3,8%, arăta Institutul Naţional de Statistică.

Pensiile speciale pentru oamenii sistemului ticălos

Dacă măsurile de mai sus sunt ţintite electoral pe alegătorii din aşa-numitul electorat captiv, cele ce urmează sunt noua vedetă a finalului de an şi reprezintă capacitări ale oamenilor sistemului din teritoriu, pentru ca aceştia să fie cât mai determinaţi să facă treaba electorală murdară anul viitor.

pensiile speciale pentru pentru aleşii locali

Pensiile speciale pentru primari și viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene sunt ultima ispravă a Parlamentului acestuia.

Anterior, mai multe legislative au fost caracterizate de presă ca fiind “Parlamentul ruşinii naţionale“, dar cele comise de acest legislativ întrec orice măsură. Această măsură cu caracter preelectoral este exact din această categorie.

Nesimţirea e cu atât mai mare, cu cât Parlamentul s-a întrunit ieri în sesiune extraordinară, ca să-i cinstească pe eorii Revoluţiei din 1989. Apoi, parlamentarii au mestecat nişte fursecuri, s-a dedulcit la un păcărel cu picior de şampanie de soi şi s-au apucat de lucru în slujba naţiunii.

La încetarea mandatului, categoriile de aleşi locali ţintite vor primi o indemnizaţie de limită de vârstă, dacă nu sunt realeşi pentru un nou mandat.

Această hotărâre a parlamentarilor îi transformă pe aleşii locali vizaţi în fiare dezlănţuite, care nu mai au nimic de pierdut şi care vor acţiona feroce în favoarea binefăcătorilor în anul electoral 2016. Nu există o estimare a impactului bugetar.

Cea mai mică indemnizaţie specială, pentru un mandat complet, este de 891 de lei, ce se adaugă la pensia normală. Cel mai mare bonus la pensie îl primeşte alesul care a îndeplinit mandatul de pimar al Capitalei: 2.130 de lei pentru patru ani la conducerea treburilor Bucureştiului

Sumele cresc proporţional cu numărul de mandate, dar nu iau în considerare mai mult de trei mandate.

Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia de limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte de consiliu judeţean.

Primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene ce beneficiază de indemnizaţie, care au ocupat până la vărsta de pensionare şi alte funcţii pentru care este stabilită indemnizaţia pentru limită de vărstă, prin alte acte normative, vor opta pentru una dintre indemnizaţii.

Ceea ce ce ştim, ca impact aproximativ, este că ar fi vorba despre aproximativ 20.000 de inşi vizaţi. Nu ştim însă: exact care este exact ţintarul mandatelor fiecăruia şi prin urmare exact care va fi impactul bugetar, nici dacă iniţiatorii au calculat măcar acest impact bugetar. Probabil că nu, era prea mult de muncă.

pensiile speciale pentru parlamentari

Pensiile speciale pentru foştii parlamentari se vor acorda în funcţie de numărul de mandate încheiate, în limita a cel mult trei, cu condiţia ca aleşilor să li se fi încheiat cel puţin un mandat complet, ca şi la aleşii locali.

Un parlamentar cu un mandat ar urma să primească o pensie de aproximativ 1.550 de lei, cel cu două mandate 3.100 de lei, iar 4.600 de lei va primi fostul senator sau deputat cu trei mandate.

Ca şi în cazul aleşilor locali, nu ştim numărul celor vizaţi, câte mandate are fiecare şi, prin urmare, care va fi impactul bugetar. Nu ştim nici dacă iniţiatorii au fost destul de responsabili încât să-l calculeze. Greu de crezut că au făcut-o.

Share