Pasagerii – Dacă Robinson Crusoe și-ar fi creat o Galatee?

Share

În ciuda spectaculosului decor futurist, “Pasagerii” nu este un SF propriu-zis, ci mai curând o poveste de dragoste care, întâmplător, se desfășoară în spațiul intergalactic.

De la “Prometheus”, “Gravity” și “Interstellar” la “Marțianul”, “Ex Machina” și “Arrivals”, la Hollywood s-a (re)deschis sezonul SF-urilor. Filmele de gen explorează posibilitatea călătoriilor spațiale (care nu mai sunt demult o proiecție fantezistă, ci o certitudine a ultimilor ani), supraviețuirea pe alte planete, inteligența artificială, contactele pământenilor cu entități extraterestre ș.a.m.d.

Din toată această recuzită, “Pasagerii” / “Passengers” se oprește asupra călătoriilor interstelare și a colonizării de către pământeni a planetelor aflate în alte galaxii.

Meticulozitate

Mai precis, nava spațială Avalon, aflată într-o călătorie cu durata de 120 de ani spre planeta Homestead II, cu peste cinci mii de pasageri aflați în capsule de hibernare la bord, este gazda poveștii regizate de norvegianul Morten Tyldum (“Vânătorii de capete” / “Hodejegerne”, “The Imitation Game. Jocul codurilor”).

În ciuda motivației eroilor săi, de explorare a unei lumi noi, scenariul părăsește repede pretextul SF, pentru a examina, de fapt, spaima în fața izolării și singurătății, nevoia de comunicare, de tandrețe, de iubire și dificultatea unor decizii radicale pornind tocmai de la aceste sentimente etern umane.

Enumerate succint, toate acestea ar putea părea fade și pretențioase sau, poate, doar banale – dacă filmul ar cădea în plasa demonstrativității. Însă acest regizor norvegian capabil de o meticulozitate specială știe să îl salveze de acest risc, construind o întreagă țesătură de întâmplări mici, imaginate cu farmec și umor, care dau originalitate și căldură întregului. Aici stă mare parte din reușita unui film căruia i s-a reproșat pe diverse tonuri că este comercial, superficial, gratifiant pentru public sau epigon previzibil al unor SF-uri arhicunoscute.

Meditaţie asupra singurătăţii

Nu sofisticarea tehnologică (inexistentă, de altfel, în film, devreme ce avariile navei și orice detalii tehnice sau rezolvări legate de ele sunt absolut puerile și, până la urmă, secundare în cadrul intrigii) este însă scopul scenariului lui Jon Spaihts (“Prometheus”, “Dr. Strange”), care a zăcut, de altfel, ceva vreme prin sertarele Hollywoodului și a cunoscut diverse variante de distribuție – mult mai puțin inspirate decât cea de față.

În esență, filmul meditează la reacția în fața singurătății, la puterea de adaptare a omului și la curajul de a accepta chiar ceea ce pare inacceptabil și de a schimba ceea ce pare definitiv.

Iar atuurile sale sunt – nu neapărat în această ordine – umorul, decorurile impresionante și cei doi actori charismatici care „duc în spate” tot filmul și a căror scânteietoare compatibilitate (sau „chimie”, dacă vreți neapărat) sare ecranul de la prima până la ultima secvență.

Pasagerii, o poveste de dragoste caldă şi drăgălaşă

Dacă lui Chris Pratt i-am remarcat din plin șarmul în recentul “Cei șapte magnifici”, forța și dinamismul lui Jennifer Lawrence nu mai reprezintă un secret pentru nimeni, de la “Winter’s Bone” și până la seria “Hunger Games” și de la “American Hustle” la “Joy”.

Amândoi joacă intens, concentrat, cu efect maxim, iar androidul lui Michael Sheen, cu umorul său sec, adaugă sare și piper scenelor în care apare.

Fără a avea vreo clipă profunzimea unor capodopere precum “Solaris”-ul lui Tarkovski sau “Odiseea Spațială 2001”, a lui Kubrick – pe care o omagiază, într-o măsură, prin decoruri, povestea de dragoste de aici este caldă și drăgălașă, amintindu-ne melancolic, dar și un pic autoironic, de Adam și Eva, de Pygmalion și Galateea, de singurătatea dezola(n)tă a lui Robinson Crusoe, de legenda regelui Arthur, de Superman și Lois, de “Somewhere in Time”, de tot ceea ce oamenii fac când se îndrăgostesc, când se tem, când sunt în pericol, fie ei captivi pentru totdeauna pe o insulă pustie, într-o cameră fără uși, într-un labirint, în junglă, într-o secvență temporală sau pe o navă spațială, fie ea dotată cu toate facilitățile.

Reconfortant

Un film reconfortant, cu protagoniști seducători și scenografie superbă, cu naivități și câteva elipse rizibile, cu un final discutabil, dar și cu dinamism și găselnițe simpatice, precum roboții francofoni care servesc la restaurant ori micii debarasori cu roți care pot căra, la rigoare, bilețele de amor.

“Pasagerii” este o poveste nouă și veche în același timp, un exercițiu de imaginație agreabil, care, dacă nu ești pe deplin mulțumit de soluțiile pe care ți le oferă, te face măcar să te întrebi, o dată în plus, „Ce-ar fi, dacă… ?”

Pasagerii / Passengers Producţie SUA, 2016. Regia: Morten Tyldum. Scenariul: Jon Spaihts. Cu: Chris Pratt, Jennifer Lawrence, Michael Sheen, Laurence Fishburne. Durata: 116 minute. Premiera: 23 decembrie. Distribuit de: InterComFilm Distribution

Share