Marian Enache, preşedintele CCR: “Aplicarea dreptului UE nu afectează suveranitatea şi supremaţia Constituţiei naţionale”.
Sunt opt cuvinte. Marian Enache a zis-o. Este fost deputat PDSR, unul dintre actanţii de seamă ai parlamentarismului reacţionar iliescian din anii 90. Să vedem deci cum se războieşte el cu dreptul UE.
Marian Enache (CCR) se contrazice în opt cuvinte
Preşedintele CCR, Marian Enache, a spus că aplicarea dreptului Uniunii Europene nu afectează suveranitatea şi supremaţia Constituţiei naţionale.
Aceasta deoarece domeniile de competenţă şi atribuţiile Curţii Constituţionale şi ale Curţii de Justiţie a Uniunii sunt diferite.
Sebastian Zachmann despre Marian Enache:
Câteva borne din cariera noului președinte al CCR Marian Enache: lansat de Iliescu, traseist politic, dublu pensionar special, dosar la Securitate dispărut, venituri de nabab de la stat
Ion Iliescu l-a făcut parlamentar, consilier prezidențial și ambasador în Republica Moldova. Teodor Meleșcanu l-a uns vicepreședinte în partidul său. Dan Voiculescu l-a cooptat pentru scurtă vreme în Partidul Conservator. Gabriel Oprea l-a recuperat și i-a oferit un loc eligibil pe listele UNPR la alegerile din 2012. Liviu Dragnea l-a propulsat la CCR. Iar în era Iohannis, patronul politic al guvernării PSD-PNL-UDMR, Marian Enache ajunge la apogeul carierei: președintele Curții Constituționale.
Urmează un lung mălai decuvinte multe, tipic tuturor criptocomuniştilor fesenişti:
„Unul dintre cele mai importante acte juridice ale organizării statale îl reprezintă Constituţia. Supremaţia Constituţiei României, respectiv valoarea ei axiologică, o situează în paradigma unui stat de drept şi democratic, în vârful sistemului de drept românesc.
Citeşte şi: CCR a decis că măsurile fiscale ale Guvernului sunt constituţionale. Începe criza
Legea fundamentală reprezintă baza tuturor reglementărilor în domeniile politice, sociale şi economice, iar aplicarea acesteia este garantată de existenţa unei instituţii specializate, ca unică autoritate de justiţie constituţională, cu scopul de a asigura realizarea principiului separării puterilor în stat şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.
La nivelul Uniunii Europene, însă, nici Constituţia unui stat şi nici legislaţia internă a acestuia nu pot fi privite în afara ordinii juridice europene, în condiţiile existenţei dreptului european izvorât din tratatele constitutive ale Uniunii Europene”, a explicat Enache, potrivit Agerpres.
Marian Enache a adăugat că aceste ordini juridice nu funcţionează separat, ci într-un raport de complementaritate şi reversibilitate, fiecare păstrându-şi identitatea şi fizionomia dreptului pozitiv propriu.
Citeşte şi: Prag la abuzul în serviciu. Cum a interpretat brambura CCR ce a spus Comisia de la Veneţia
„Cu alte cuvinte, nu ne aflăm în prezenţa unui concurs dintre prioritatea dreptului european şi supremaţia Constituţiilor naţionale, această posibilă percepţie generând portenţiale efecte dăunătoare asupra statului de drept însuşi şi asupra democraţiei.
Ideea majoră este aceea a circumscrierii corecte a celor două tipuri de ordini juridice, acestea înscriindu-se mai degrabă într-un sistem de cooperare de tipul ‘vaselor comunicante’.
Chiar dacă fiecare îşi păstrează forma şi autonomia, ele comunică şi se regăsesc în acelaşi sistem de viziune, acţiune şi finalitate”, a explicat preşedintele CCR.
Enache vorbeşte despre hegemonia dreptului Uniunii
Potrivit acestuia, prioritatea dreptului Uniunii „nu trebuie privită ca hegemonia acestui tip de drept”, care trebuie interpretat şi aplicat prin procedurile armonizării survenite din dialogul judiciar dintre instanţele care aplică dreptul Uniunii Europene şi cel naţional.
De aceea, a completat Marian Enache, o atitudine de deschidere şi de promovare a unei diplomaţii judiciare, a unui dialog judiciar între instanţa constituţională naţională şi cea europeană nu presupune aspecte privind stabilirea unor ierarhii între aceste instanţe, astfel cum a statornicit jurisprudenţa instanţei române de contencios constituţional.
„Aplicarea dreptului Uniunii nu afectează suveranitatea şi supremaţia Constituţiei naţionale, din moment ce domeniile de competenţă şi atribuţiile Curţii Constituţionale şi ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene sunt diferite.
Complementar
Raportat la cazuistica acestora, trebuie respectată regula variabilă a jocului, în funcţie de natura normei juridice, de domeniul ei de aplicare şi de raportul just de prevalenţă între o normă europeană şi una de provenienţă naţională”, a mai spus preşedintele instanţei constituţionale.
Conform lui Enache, modul de aplicare a celor două ordini juridice, în care, de fapt, izvorul ordinii juridice europene a fost voinţa politică comună a statelor membre ale Uniunii Europene, trebuie conceput în interacţiunea lor activă şi complementară, nu separatist, ci congruent, în funcţie de competenţele atribuite ordinii europene prin actul de aderare al unui stat la Uniunea Europeană.
„Deşi aceste ordini juridice conţin proceduri şi naturi juridice diferite, ele au scopuri convergente şi anume un grad mai înalt de integrare în Uniune, accesul cetăţenilor la realizarea drepturilor şi libertăţilor lor, cu asigurarea unor standarde şi garanţii de protecţie armonizate”, a mai spus preşedintele CCR.