La ce va fi folosit noul acord preventiv cu FMI?

Share

Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional a avizat ieri scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române, aprobând încheierea unui nou acord de tip stand-by cu România.

Întrebarea este ce se va întâmpla cu aceşti bani, cum, când şi pentru ce vor fi ei folosiţi, dacă vor fi folosiţi. Noul acord preventiv este pe o durată de doi ani şi are o miză financiară “de 1,75 miliarde de DST (circa 1,98 miliarde de euro sau 170% din cota României la Fond)”, aşa cum arată un comunicat al Fondului.

Guvernul nu intenţionează să facă trageri din banii puşi la dispoziţie României, după ce a cerut şi Uniunii Europene să acorde un alt sprijin, de aceeaşi factură, tot de două miliarde de euro.

Există o lungă listă de lucruri pe care USL a afirmat anul trecut că intenţionează să le facă şi nu le face şi o altă listă la fel de lungă de lucruri pe care nimeni nu s-a gândit că le va face şi totuşi Cabinetul Ponta le face.

De exemplu, este vorba despre trimiterea în insolvenţă a unor mari actori economici, ori despre privatizarea tuturor companiilor de energetică în cel mai nepotrivit moment, când nu sunt bani pe piaţa globală, pentru că masa monetară e contractată şi când ai garanţia că scoţi cele mai mici sume cu putinţă (aceasta ca să ne referim exclusiv la aspectul vânzare – cumpărare).

Ce garanţie avem astfel că Victor Ponta nu va trage bani de la FMI ca să liniştească nemulţumirile sociale în creştere, ce se vor manifesta în cursul lunilor următoare, pe fondul bad management-ului evident al Executivului? Nici una.

Ultimele două acorduri semnate de România cu FMI, gestionate de succesiunea de cabinete având nucleu dur PDL, au redus dezechilibrele fiscale şi de cont curent mari şi au fost ranforsarea financiară necesară unor reforme structurale, aşa cum remarca vineri prim-adjunctul directorului executiv al FMI, Nemat Shafik.

Acesta a atras atenţia că “PIB-ul real nu a revenit încă la nivelul anterior crizei, economia este încă vulnerabilă la şocuri externe, inclusiv fluxurile volatile de capital, în timp ce agenda de reforme rămâne nefinalizată”.

Mai mult decât o simplă aluzie, această trimitere merge exact în logica celor afirmate de noi mai sus.

Share