home EVENIMENT, POLITICA Klaus Iohannis a anunţat noua Strategie de Apărare Naţională

Klaus Iohannis a anunţat noua Strategie de Apărare Naţională

Share

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat nouă Strategie Naţională de Apărare. Anunţul public a fost făcut după şedinţa CSAT.

DONEAZĂ ACUM





PENTRU PRESA INDEPENDENTĂ!

Principalele declaraţii:

Punctul central l-a constituit analiza noii Strategii Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024

Strategia a fost elaborată în contextul pandemiei. În aceste condiţii speciale, relaţiile de putere dintre actorii globali sunt perturbate, ceea ce sporeşte impredictibilitatea mediului internaţional.

Perspectiva unei evoluţii ciclice a virusului obliga statul roman să continue măsurile pentru gestionarea unei asemenea crize pe multiple planuri, inclusiv creşterea rezilientei economice.

Politicile publice din domeniul securităţii naţionale vor fi concepute şi implementate având ca beneficiar final cetăţeanul, pentru că fiecare roman trebuie să simtă că trăieşte într-un mediu sigur şi să aibă încredere ca instituţiile îl apăra şi îl protejează.

România e un stat care trebuie să-şi apere cetăţenii, care le asigura securitatea, le respecta drepturile. E ţara care îşi apără valorile, interesele, simbolurile, bunurile naţionale şi resursele naturale, patrimoniul.

Documentul va fi transmis Parlamentului şi sper că în cel mai scurt timp, România să aibă aprobată o nouă strategie

Au fost şi alte puncte pe ordinea de zi. Armata României va participa cu un efectiv de 1940 de militari şi civili la misiuni în afara ţării, cu 436 mai puţin decât în acest an

MAI va participa cu 841 militari, cu 181 mai puţini decât în 2020

Numărul de cazuri de infecatari rămâne destul de constant, ne menţinem încă pe un platou. Vom depăşi cu bine această etapă, dacă rămânem vigilenţi şi responsabili. Dacă purtam măşti, păstrăm igiena şi menţinem distanţă, vom face posibilă ridicarea mai rapidă a cât mai multor restricţii

Declaraţia integrală a preşedintelui Iohannis

Am condus astăzi şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în care au fost abordate mai multe teme relevante pentru apărarea ţării şi securitatea naţională.

Punctul central de pe ordinea de zi l-a constituit analiza noii Strategii Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024 şi vreau să vă prezint mai multe aspecte legate de acest document esenţial pentru siguranţa cetăţenilor şi securitatea naţională în ansamblu.

În primul rând, Strategia a fost elaborată în contextul unei pandemii care a afectat toate statele lumii şi care a declanşat o criză economică profundă. În aceste condiţii speciale, relaţiile de putere dintre actorii globali sunt perturbate, fapt care sporeşte volatilitatea şi impredictibilitatea, deja accentuate, ale mediului de securitate internaţional.

România a trebuit să facă faţă într-un timp scurt acestei pandemii, iar perspectiva unei evoluţii ciclice a virusului obliga statul roman să continue măsurile pentru a creşte capacitatea de gestionare a unei asemenea crize pe multiple planuri: medical, al ordinii publice, din perspectiva sistemului educaţional, a asigurării serviciilor publice şi mai ales în ceea ce priveşte creşterea rezilientei economice.

Nouă Strategie oferă răspunsuri la întrebările esenţiale privind obiectivele noastre naţionale prioritare pentru asigurarea securităţii României şi a cetăţenilor săi şi arata ce avem de făcut pentru a le atinge.

Politicile publice din domeniul securităţii naţionale vor fi concepute şi implementate având ca beneficiar final cetăţeanul, pentru că fiecare roman trebuie să simtă că trăieşte într-un mediu sigur şi să aibă încredere ca instituţiile îl apăra şi îl protejează.

Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024 operează cu acelaşi concept de securitate naţională extinsă, introdus şi definit în precedentul document. Pe lângă apărarea armată, înţeleasă în dubla calitate, de apărare naţională şi apărare colectivă, Strategia vizează şi alte dimensiuni precum politica externă, ordinea publică, educaţia, sănătatea, economia, mediul, securitatea energetică sau securitatea cibernetică.

Am gândit această Strategie ca pe un instrument care fundamentează o viziune şi o direcţie în materie de securitate naţională privind deopotrivă cetăţeanul, societatea în ansamblul său şi instituţiile statului.

România este un stat care trebuie să îşi apere cetăţenii oriunde s-ar afla ei, care le asigura securitatea, care le respecta drepturile şi pune instituţiile publice în serviciul lor. Este, totodată, ţară care îşi apără valorile, interesele, simbolurile, dar şi bunurile naţionale şi resursele naturale. Este o ţară care ştie să-şi protejeze patrimoniul, domeniile de excelenţă şi care are ca priorităţi educaţia, sănătatea şi siguranţă cetăţeanului. Nu în ultimul rând, România este un stat care contribuie la menţinerea securităţii colective, alături de partenerii ei, şi la promovarea democraţiei şi libertăţii.

Toate acestea presupun continuitate în angajamente şi predictibilitate în acţiuni. În această construcţie, este evident că Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenenţa la NATO şi Uniunea Europeană sunt reafirmaţi ca piloni ai politicii noastre externe şi de securitate.

Strategia Naţională de Securitate pentru următorii patru ani implica o nouă abordare şi propune un management al problematicii de securitate naţională cu accent pe gestionarea integrată a riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor.

Este o abordare determinată de schimbarea de paradigmă de la nivel global şi care ţine cont de evoluţiile din regiune, de deteriorarea relaţiilor dintre NATO şi Federaţia Rusă, de proliferarea terorismului, de ameninţările hibride şi cele cibernetice, dar şi de alte tipuri de provocări.

De asemenea, ca element de noutate, Strategia se raportează la un concept multi-dimensional al securităţii, bazat pe relaţia securitate – prosperitate – stat de drept – democraţie – identitate, echilibrul dintre stat şi individ ca beneficiari ai securităţii naţionale.

Siguranţa cetăţeanului rămâne, în mod evident, un element cheie al abordării, statul având datoria de a identifica strategii sectoriale eficiente de protejare a sa. Pe cale de consecinţă, gestionarea securităţii presupune şi participarea societăţii civile.

Tocmai de aceea, Strategia încurajează colaborarea şi coordonarea inter-institutionala mai eficientă, inclusiv prin constituirea unui Grup de Reflecţie Strategică, astfel încât schimbările din mediul internaţional să fie analizate şi evaluate într-un cadru comun.

Nouă Strategie Naţională de Apărare a Ţării se bazează pe o diagnoză clară a statului român şi a instituţiilor sale publice. Doar cunoscând în profunzime starea societăţii româneşti, pot fi corect identificate interesele şi obiectivele noastre naţionale de securitate, pot fi bine definite ameninţările, riscurile şi vulnerabilităţile din perspectiva securităţii naţionale şi pot fi stabilite direcţiile de acţiune.

În cadrul Strategiei, am acordat un rol central colaborării public-privat, cetatean-comunitate şi civil-militar, pentru că parteneriatul cu romanii şi cu societatea, în ansamblu, este de fapt cea mai puternică armă pentru a consolida capacitatea de a rezista în faţă noilor tipuri de ameninţări, care vin inclusiv pe fondul evoluţiilor tehnologice. Responsabilitatea pentru a face faţă noilor tipuri de atacuri subtile şi subversive se afla la intersecţia sferei sociale şi individuale cu sfera instituţională publică şi cu cea privată.

Rămâne un obiectiv prioritar modernizarea cadrului legislativ, care trebuie să fie unul coerent şi aplicat, capabil să consolideze cultura de securitate în interiorul societăţii noastre şi să facă posibilă adaptarea la noile provocări a instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.

Acestea sunt câteva linii majore care au conturat proiectul noii Strategii Naţionale de Apărare a Ţării, care are la baza conceptul unei Romanii normale, a unei ţări care, prin instituţii democratice puternice, îşi protejează şi îşi apără toţi cetăţenii. Conform Constituţiei, documentul în integralitatea să va fi transmis Parlamentului şi sper că, în cel mai scurt timp, România să aibă aprobată o nouă Strategie pentru perioada 2020-2024.

Pe ordinea de zi a şedinţei CSAT de astăzi au fost şi alte puncte la care mă voi referi pe scurt. Aşadar, am aprobat forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2021. Armata României va participa cu un efectiv de 1.940 de militari şi civili la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu 436 mai puţini decât în acest an, iar Ministerul Afacerilor Interne va participa cu 841 militari şi poliţişti, adică cu 181 mai puţini decât în 2020.

Tot în şedinţa de astăzi, am aprobat Programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă.

Fără o armată puternică, un stat nu are credibilitate internaţională şi strategică. Resursele importante destinate înzestrării Armatei României fac posibilă realizarea capabilităţilor de apărare naţională în cadrul sistemului de apărare colectivă a NATO şi, în acelaşi timp, programele multianuale coerente pot oferi industriei româneşti şanse de relansare, în special prin cooperare industrială cu firmele de profil ale aliaţilor noştri.

În comunicatul scris veţi găsi şi alte detalii despre şedinţă de astăzi.

În finalul acestei declaraţii de presă, ţin să fac unele precizări legate de evoluţia epidemiei generate de noul coronavirus. Numărul de cazuri de infectări rămâne destul de constant, cu unele creşteri, urmate de scăderi, ceea ce înseamnă că ne menţinem încă pe un platou. Vom depăşi cu bine şi această etapă dacă vom continua să rămânem vigilenţi şi responsabili. Dacă purtam măşti, dacă păstrăm igiena şi menţinem distanta vom scădea foarte mult curba îmbolnăvirilor şi, deci, vom face posibilă ridicarea mai rapidă a cât mai multor restricţii.

Dragi romani, vă doresc multă sănătate! Aveţi grijă de dumneavoastră şi de cei din jur!

Citeşte şi
Statele Unite îşi anunţă susţinerea pentru Iohannis şi Orban VIDEO

Statele Unite, prin ambasadorul lor în România, susţin democraţia în România. Aşa rezultă din ultimele Read more

La RTV, Firea l-a depăşit pe Klaus Iohannis ca încredere publică, sondaj

Institutul Sociopol, patronat de Mirel Palada, anunţă că Gabriela Firea l-ar fi depăşit pe Klaus Read more

PSD recidivează, vrea să termine cu Klaustrofobia

Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, se opune prelungirii stării de alertă după data de Read more

PSD: Preşedintele Klaus Iohannis îi minte pe copiii României

PSD susţine că preşedintele Iohannis „îi minte pe copiii României” pentru că ar sabota nouă Read more

Titus Corlăţean atacă: “Klaus Iohannis nu are demnitate”

Senatorul PSD Titus Corlăţean l-a acuzat pe preşedintele Iohannis de lipsă de demnitate, după ce Read more

Ciolacu, încolțit. “Codrin Ștefănescu e omul lui Klaus Iohannis” VIDEO

Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a apărut la TVR, unde s-a răfuit cu puciştii Read more

Ion Iliescu susţine că ruşii i-au distorsionat interviul

Fostul preşedinte Ion Iliescu spune din nou că un interviu al său a fost distorsionat, Read more

Klaus Iohannis despre amenda CNCD: “Decizia este profund politică”

Klaus Iohannis va contesta decizia CNCD, de a amenda declarațiile sale privind Ținutul Secuiesc. Președintele Read more

Radu Moraru: Trebuie să-l oprim pe acest criminal de Iohannis!

Jurnalistul Radu Moraru pare că s-a pierdut de tot în noua sa naraţiune. Grigore Cartianu Read more

Cristoiu spune că Hunor Kelemen ar fi un preşedinte mai bun ca Iohannis

Ion Cristoiu revine cu o un nou comentariu discutabil, în care susţine că Hunor Kelemen, Read more

Share