home POLITICA IRES: Romanii nu-l mai vor premier pe Emil Boc

IRES: Romanii nu-l mai vor premier pe Emil Boc

Share

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a realizat o cercetare cu privire la modul în care a receptat populația principalele teme aflate pe agenda publică în luna februarie 2011.

• Discuțiile din mediul politic cu privire la posibila schimbare din funcție a Premierului Emil Boc

84% dintre români au auzit despre discuțiile dintre Președintele Băsescu și partidele politice de la guvernare, cu privire la posibilitatea înlocuirii Premierului Emil Boc din funcție. 65% dintre cei care au auzit de aceste discuții au o părere bună și foarte bună despre o posibilă înlocuire a actualului Premier;

foto: Roxana Iordache – Sa radem cu Emil Boc. Comicii politicii din Romania

fotoinfo: “Participant la emisiunea “3×3″ realizată de Stelian Tănase la Realitatea TV, Emil Boc a spus, printre altele, următoarele: Referitor la Victor Piţurcă: “Nu-mi e simpatic. Mi-e simpatic, e antrenorul Naţionalei de fotbal”

• 47% dintre respondenți ar fi de acord cu numirea unui premier independent, în timp ce 51% aderă la această variantă în mică și foarte mică măsură;

• Mugur Isărescu este personalitatea care obține cele mai multe nominalizări din partea respondenților, atunci când aceștia sunt rugați să desemneze cea mai potrivită persoană pentru a deveni următorul Prim Ministru al țării. Victor Ponta este nominalizat de 9% dintre respondenți, iar Klaus Johannis de 6%. 41% dintre respondenți nu sunt în măsură să nominalizeze nici o persoană.

• Dezbaterile publice cu privire la oportunitatea înființării unui nou partid în România

• 51% dintre români consideră că un nou partid în România ar avea șanse, în timp ce 46% susțin contrariul;

• 40% dintre respondenții care creditează cu șanse noua formațiune politică sunt de părere că aceasta ar trebui să fie de centru, 22% optează pentru orientare de dreapta, în timp ce 21% o poziționează spre stânga. 16% dintre respondenți nu reușesc să încadreze doctrinar o viitoare formațiune politică în România.

• Arestările și dezbaterile privind corupția din sistemul vamal din România

• 95% dintre respondenți au auzit de raziile și arestările din ultima perioadă efectuate în vămile din România. 80% dintre respondenți au o părere bună și foarte bună despre faptul că raziile au culminat cu arestarea unor angajați din sistemul vamal. Totuși, 49% dintre respondenți consideră că acțiunile procurorilor nu vor conduce la reducerea corupției din vămi, în timp ce tot 49% dintre cei chestionați sunt de părere că aceste acțiuni vor contribui la reducerea corupției;

• 62% dintre respondenți sunt de acord în mare și foarte mare măsură cu afirmațiile unor lideri de opinie conform cărora o parte din sumele încasate de agenții vamali aveau ca destinație finanțarea unor partide. 33% cred în mică și foarte mică măsură că ar fi existat această posibilitate ;

• Acțiunile de demascare a fenomenului corupției din vămi nu au modificat percepția românilor față de partidele politice. 80% dintre respondenți declară că părerea lor față de partide este la fel cu ce ape care o aveau și înainte de derularea acestor acțiuni. Dintre cei 16% care mărturisesc că și-au schimbat opinia cu privire la partidele politice românești, 57% spun că schimbarea a fost una pozitivă, iar pentru 43% dintre ei schimbarea a fost una negativă.

• Încrederea în instituțiile din România care au fost asociate cu temele aflate pe agenda publică

• Este vorba despre Președinție, Guvern, Parlament, Sindicate, Poliție, Serviciul Român de Informații (SRI), Justiție, Direcția Națională Anticorupție (DNA) – asociate în mod direct sau indirect cu acțiunile de demascare a corupției din sistemul vamal, dar și despre Banca Națională a României (BNR) – instituția fiind prezentă în sondaj din perspectiva asocierii instituției cu numele unuia sau mai multor persoane vehiculate de mass-media ca fiind nominalizate pentru a prelua funcția de Prim Ministru;

• Dintre acestea, de multă și foarte multă încredere se bucură BNR – 59%, SRI – 37%, Poliție – 33%, DNA – 27%, Justiție – 23%, Sindicate – 19%, Președinție – 15%. Parlamentul acumulează doar 10% din opțiunile de multă și foarte multă încredere, iar Guvernul doar 8%.

Cercetarea a fost realizată în 18 februarie 2011, prin metoda CATI, pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ la nivelul populației din România.

Share