Grădina botanică din creierele lui Ponta şi Dragnea

Share

Ponta la Antena 3:

Nu vorbim doar de Roşia Montană, ci de o anumită gândire a României pentru viitor: ne exploatăm resursele naturale, fie că vorbim de aur, argint, cupru, uraniu, gaze, sau spunem că nu mai exploatăm nimic, o să stăm toţi, câţi putem, să lucrăm doar în faţa computerului, ceea ce nu e realizabil, nu e serios, şi o să tot importăm resurse naturale.

Cei care spun clar că trebuie să păstrăm mediul orice ar fi, să facem o grădină botanică în România, e un punct de vedere extrem pe care nu-l împărtăşesc şi care nu poate fi convins, nu am cum să-i conving pe acei oameni că trebuie să facem minerit, exploatări de gaze, în schimb există o mare parte dintre români, din mijloc, care spun: vreau locuri de muncă şi investiţii, dar să mă asiguraţi că asta nu înseamnă că distrugem mediul

Victor Ponta amestecă gazele naturale cu exploatarea aurului.

"Ăsta da om doxat! O să-i folosesc panseul cu grădina botanică. Profund tipul, un fel de Hegel"
“Ăsta da om doxat! O să-i folosesc panseul cu grădina botanică. Profund tipul, un fel de Hegel”

În timp ce face acest lucru (metodă tipică de intoxicare – amestecarea adevărului cu minciuna, a argumentelor valabile cu sfârlele pectorale şi dorsale), o bagă pe aia cu exploatarea aurului, argintului, cuprului, (apoi trece la) uraniului (aluzie la intenţiile de dezvoltare a unei noi unități de producere a energiei nucleare la Cernavodă, ce ar presupune deschiderea unei noi mine de uraniu, oare de ce mai închid tot ce e nuclear nemţii, oare de ce renunţă japonezii la energia nucleară, or fi proşti?) şi derapează-nspre gaze din nou, mizând pe argumentul forte al independenței energetice.

O brambureală-n capul acestui om haotic, imatur, făcut din şmecherie, diseminată uneori în false argumente, alte dăţi în limbaj golănesc.

Urmează ceea ce în minţile pesediştilor probabil că este argumentul forte: va trebui să decidem ce vrem de la România: să trăim într-o grădină botanică (adecătelea tot ce poate fi mai de rahat pe lumea asta), ori să facem afaceri.

Cale de mijloc nu există. Uitaţi-vă la Austria, e o grădină botanică nenorocită, acolo nu se fac afaceri! Ori distrugem mediul şi facem business, otrăvindu-ne aerul, apele cu cianuri şi făcându-ne praf munţii pe care ni i-a lăsat Dumnezeu, ori trăim într-o grădină botanică.

Nu există nimic mai odios decât să trăeiști într-o grădină botanică. Dacă eşti educat să te lipeşti cu tâmpla de asfalt ca să-ţi aduci aminte cine eşti şi vrei de la viaţă, aşa ţi se întâmplă, urăşti grădina botanică, te plictiseşti la munte şi te simţi bine în deşertul citadin.

Tâmpenia cu grădina botanică, drept etalon de “aşa nu”, a fost lansată prima dată acum trei zile, de Liviu Dragnea:

Trebuie să ne gândim serios la ce acceptăm să facem în această ţară şi ce susţinem să facem în această ţară. Pentru că este această dezbatere intensă despre Roşia Montană, cu păreri pro şi contra, oameni care demonstrează – e dreptul lor şi e foarte bine că fac lucrul ăsta – împotriva acestui proiect care, într-un fel sau altul, aduce un plus de dezvoltare în România, deci ne ajută

Sunt proteste sau sunt păreri împotrivă în ce priveşte exploatările altor zăcăminte şi altor bogăţii ale subsolului nostru. Şi atunci trebuie să ne hotărâm – şi repet, toate aceste investiţii eu le susţin cu respectarea strictă a normelor de protecţie a mediului – dacă această ţară vrem să fie o ţară dezvoltată care să poată să fie capabilă să stea pe propiile picioare în perioada următoare, care nu va fi o perioadă foarte uşoară din punct de vedere al războiului energetic şi al resurselor energetice, sau vrem să facem din ea o grădină botanică. Trebuie să ne gândim serios

Exact acelaşi bla-bla-bla.

Carevasăzică, Liviu Dragnea, între două drumuri la DNA, arată cât de mult a înţeles el ce e cu Munţii Apuseni: ei sunt ca o grădină botanică, adică sunt caca, iar dacă ar fi după mintea lui de posibil hoţ de scrutine electorale ar rade pădurile de zadă ale Maramureşului şi brădetul ozonizat al Cârnicului pentru parale. Multe, multe parale…

Eu zic să cucerim Cadrilaterul, să luăm cu asalt Grădina Botanică din Balcic, de la Cuibul Liniştit, să o radem de pe faţa pământului şi să facem business. Că tare pauper şi înapoiat e Balcicul ăsta!

Vorba cânticelului aceluia (a se folosi linia melodică de la “Avea un picior, foarte uşor… şi o botină din cea mai fină… o demimondă, o nimfă blondă etc.”):

“Avea în cap
O grădină botanică-ntreagă
Era cianat
Nimeni nu reuşea să-l înţeleagă.”

nota: În 1995, fostul arhitect-şef al Capitalei, aflat evident sub presiunea rechinilor imobiliari, atrăgea atenţia: “Va trebui să decidem ce vrem să facem cu Capitala noastră, ce fel de oraş vrem: o urbe vegetală sau una minerală”…

Share