În postarea precedentă, am prezentat discursul jurnalistului Liviu Avram. A urmat cel al filosofului Gabriel Liiceanu. El este, ca de obicei, un balsam al spiritului. Ciudăţenia e că, dintre cei doi, Avram a fost mai poetic, iar Liiceanu mai exact.
[vc_row][vc_column][vc_column_text] [/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][vc_raw_html]JTNDcCUzRSUzQ2lmcmFtZSUyMHNyYyUzRCUyMmh0dHBzJTNBJTJGJTJGd3d3LmZhY2Vib29rLmNvbSUyRnBsdWdpbnMlMkZ2aWRlby5waHAlM0ZocmVmJTNEaHR0cHMlMjUzQSUyNTJGJTI1MkZ3d3cuZmFjZWJvb2suY29tJTI1MkZnYWJyaWVsbGlpY2VhbnUlMjUyRnZpZGVvcyUyNTJGMTM1ODU5ODM3NzU0MDQwOCUyNTJGJTI2c2hvd190ZXh0JTNEMCUyNndpZHRoJTNENTYwJTIyJTIwd2lkdGglM0QlMjI1NjAlMjIlMjBoZWlnaHQlM0QlMjIzMTUlMjIlMjBzdHlsZSUzRCUyMmJvcmRlciUzQW5vbmUlM0JvdmVyZmxvdyUzQWhpZGRlbiUyMiUyMHNjcm9sbGluZyUzRCUyMm5vJTIyJTIwZnJhbWVib3JkZXIlM0QlMjIwJTIyJTIwYWxsb3dUcmFuc3BhcmVuY3klM0QlMjJ0cnVlJTIyJTIwYWxsb3dGdWxsU2NyZWVuJTNEJTIydHJ1ZSUyMiUzRSUzQyUyRmlmcmFtZSUzRSUzQyUyRnAlM0U=[/vc_raw_html][/vc_column][/vc_row]
“Nu aș fi venit aici ca cetățean al unei țări de 10 ani membră a UE dacă nu mi-aș fi simțit valorile democrației sever amenințate“, a spus Gabriel Liiceanu în fața Comisiei LIBE, din Parlamentul European.
Gabriel Liiceanu: Reprezint societatea civilă
Am, ca și dvs, o profesiune dobândită, mai precis, sunt profesor de filosofie la Universitatea din București, sunt scriitor, conduc una dintre cele mai importante edituri de știinte umaniste din România. Mai am o meserie, meseria pe care am dobândit-o din 1990, de la căderea comunismului: meseria de cetățean.
Voi vorbi aici în calitatea mea de practicant al profesiunii de cetățean; de altminteri, din 1990, primul an de la căderea comunismului, sunt membru fondator al Grupului pentru Dialog Social.
Reprezint așadar, prin vorbirea mea, societatea civilă. Doamnelor și domnilor, știți pesemne basmul rusesc cu mănușa vânătorului pierdută iarna în pădure. În ea intră mai întâi să se încălzească un iepure, apoi o vulpe, apoi un lup, apoi un urs.
Mănuşa vânătorului
Ei bine, mănușa vânătorului sunt minutele pe care le-a acordat LIBE – Comisia discursului meu. Iepurele, vulpea, lupul și ursul reprezintă evenimentele actuale din istoria României.
Eu sunt în situația de a le înghesui pe toate acestea în mănușa europeană a celor 10 minute, atât cât mi-a fost transmis acum două-trei zile că va dura speech-ul meu.
Aș intitula discursul pe care vi-l adresez acum “România actuală în 1.000 de cuvinte”.
Voi încerca să rezum situația din țara mea în 5 puncte:
1. Ceea ce ca țară ne-a adus pe ultimul loc în atâtea dintre clasamentele Europei este marea corupție. Corupția la nivel înalt.
Gabriel Liiceanu despre corupţia sistemică
Începând cu anul 2000, odată cu guvernul social-democrat (PSD) al lui Adrian Năstase, prim-ministru condamnat pentru corupție, corupția a devenit sistematică și profesională în Romania, profesionistă, parazitând an de an bugetul țării prin licitații trucate făcute în favoarea firmelor deținute de politicieni și de familiile lor și de acoliții lor.
În ultimii 17 ani, țara s-a împărțit între stăpâni regionali, deținând funcții politice și administrative – au fost numiți baroni – care s-au îmbogățit la nivel de zeci și sute de milioane de euro, fără nici o justificare plauzibilă. Nimeni nu poate să spună de câte miliarde de euro a fost jefuită România în acești 27 de ani.
2. Printr-un fericit concurs de împrejurări, de peste zece ani a apărut Direcția Națională Anticorupție (DNA), condusă în ultimii patru ani de procurorul general al cărui nume a devenit faimos în Europa, Laura Codruța Kovesi. Această instituție a deschis câtorva mii – mii de politicieni dosare de urmărire penală.
Doi penali conduc România
Din bilanțul DNA pe 2015 rezultă că din dosarele trimise în judecată banii dați mită au fost de 431 milioane de euro. În 2016, peste 800 de demnitari – printre care miniștri, parlamentari, magistrați și primari au primit sentințe finale pentru fapte de corupție.
3. Pe 11 dec 2016, coaliția PSD-ALDE a câștigat detașat alegerile cu voturile a doar 18% din electorat. Nimeni nu are de gând să conteste și nu a contestat acest rezultat. Deși condamnat penal cu suspendare și având un nou proces penal în curs, șeful Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, și-a asumat funcția de președinte al Camerei Deputatilor, în timp ce șeful ALDE Călin Popescu – Tăriceanu, aflat în proces penal pentru mărturie falsă și pentru favorizarea făptuitorilor, a rămas, din mandatul anterior, președintele Senatului.
Romania are în clipa de față în fruntea Parlamentului, a celor două camere, doi oameni condamnați penal sau cu procese de urmărire penală. Noul guvern, membrii lui au fost aleși nu după criterii de competență, deja prestațiile lor ne-au făcut în câteva rânduri de râs, ci de fidelitate personală necondiționată. A avut ca țel principal să scape de pușcărie pletora de penali.
#neamsăturat
20 dintre membrii Parlamentului sunt urmăriți penal, trimiși în judecată sau condamnați. De aceea, guvernarea PSD-ALDE a debutat printr-un atac frontal la adresa justiției.
Ordonanța de urgență dată de guvern în noaptea de 31 ianuarie prin care erau dezincriminați condamnații penal urma sa îi scoata de sub rigorile legii în primul rand pe cei doi șefi de partide care conduc coaliția. Aici suntem și acesta este adevărul. Acestea sunt faptele care au scos în stradă, vreme de peste o lună, sute de mii de oameni în toată țara.
Un rol fundamental în trezirea sentimentului civic al populației l-au avut câțiva jurnaliști de la publicațiile online; nu mă pot abține, deși poate nu vă spun nimic numele lui Dan Tăpălagă și a lui Cristian Pantazi de la HotNews.ro.
Nu s-ar da înapoi de la nimic
Ceea ce s-a manifestat de la o zi la alta, având la origine ingidnarea a fost conștiința specifică democrației, că orice individ este obligat moral și politic, indiferent de meseria lui, să îi exercite funcția de supraveghetor al puterii, adică meseria supremă de cetățean. Mai există una, mai înaltă, meseria supremă de Om.
4. Unde ne aflam: nu am nici o indoială că Liviu Dragnea, șeful Partidului Social Democrat și actualul președinte al Camerei [Deputaților – n.r.], precum și colegii lui de partid și coalitie, pentru a scăpa de pușcărie și pentru a-și salva averile, nu s-ar da înapoi de la nimic. Au demonstrat-o de-a lungul anilor, au demonstrat-o cu asupra de măsură în aceste două luni.
De la președintele Iliescu, în anii 1990, arhitectul mineriadelor și până la actualul șef al PSD, trecând prin guvernele Năstase și Ponta – Ponta, ex-premierul, autor al unei lucrări de doctorat plagiate și judecat astăzi pentru fals și uz de fals intelectual istoria noastră post-comunistă a făcut din România, jefuind-o fara scupule, poate cel mai năpăstuit popor din Uniunea Europeană. Acum, cei care ne-au adus în această situație vor să se bucure nestingheriți de averile făcute din furt fără teama de a răspunde în fața legii.
Ţinta pe Parchetul General şi DNA
Ținta numărul 1 a acestor oameni în România sunt Parchetul General și DNA. Iată declarația explicită a șefului PSD, rostită la un post de televiziune, săptămâna trecută: trebuie să ne concentrăm pe demiterea procurorului-șef al DNA, pe demiterea dnei Kovesi.
5. Uneori, în istorie, esențialul se reduce, ca în basme, la confruntarea dintre bine și rău. Pe de o parte, avem în România partidele politice, cu precădere, cele care își spun, fără nici o acoperire, socialiste și așa-zișii oameni de afaceri generați de ele.
Pe de altă parte, avem generația celor între 20-40 ani, necontaminată [dl Liiceanu este atenționat de președintele Comisiei să se concentreze pe concluzie, timpul a expirat – n.r.] de naționalismul lui Ceaușescu.
Cea mai rapidă conexiune la democraţie
De aici poate începe totul. Reprezentanții ei sunt purtătorii democrației moderne, cei ce umplu de peste o lună străzile României cu indignarea lor civic neagresivă. Sunt inteligenți, dinamici și nu mai pot fi manipulați.
După cum poate știți, România are cea mai mare viteză medie de internet din Europa. Și ce legătură are asta cu recentele proteste de stradă, care au uimit lumea și care pot constitui baza unui manual de democrație participativă? Are una evidentă.
Cea mai mare rapidă conexiune internet a produs cea mai mare mobilizare enormă nu la un concert rock, ci cea mai rapidă și solidă a generației digitiale, valabilă oriunde în lume: lupta împotriva corupției.