home CORUPTIE, POLITICA Fenomenul “Armaghedon”. Starea Armatei. Scandalul Adrian Nastase

Fenomenul “Armaghedon”. Starea Armatei. Scandalul Adrian Nastase

Share

Seria “Armaghedon” a debutat pe 2 ianuarie 2002, printr-un mesaj primit la adresele de e-mail ale redacţiilor principalelor ziare, cu următorul mesaj, semnat cu pseudonimul Mihai Dorneanu:

“Vă invităm să citiţi o analiză asupra stării de fapt din Armata Română. Analiza se găseste la adresa http://www.raportularmagedon.cjb.net”.

Accesând acest site, jurnaliştii au avut surpriza să găsească acolo o prezentare amănunţită a unora dintre problemele cu care s-ar confrunta Armata Română.

Acest dosar a fost realizat cu scopul de a pune în evidenţă problemele cu care se confruntă Armata Română şi de a oferi soluţii pentru rezolvarea acestora. Nu încercăm în nici un fel să denigrăm sau să punem în umbră realizările Armatei; încercăm doar să prezentăm o realitate” – se preciza în preambulul raportului.

Structurat pe cinci capitole (logistică, factorul uman, factorul psihologic, pregătirea şi concluzii), raportul (nesemnat) a creionat o imagine destul de sumbră a condiţiilor existente în interiorul corpului militar al Armatei.

Condiţiile ar fi fost generate de factori, precum mentalitatea învechită a cadrelor, abuzurile frecvente ale gradaţilor, echipamentul de proastă calitate, firmele favorizate în furnizarea de servicii, pregătire şi instrucţie de luptă deficitare, discriminare etnică, etc..

Concluziile raportului sunt extrem de grave. Prima şi cea mai importantă dintre ele este că “Armata Română nu este capabilă să riposteze în cazul unui atac”.

Iresponsabilitatea acestei afirmaţii (nedovedite în raport) ar fi trebuit să atragă atenţia editorilor din mass-media, ce au decis preluarea şi difuzarea raportului şi să-i oblige astfel la declanşarea unor investigaţii, care să clarifice veridicitatea ei.

O astfel de concluzie lipsită de dovezi putea fi uşor încadrată drept un atentat la siguranţa naţională, ea probând destul de clar lipsa de discernământ a unora dintre conducătorii de ziare.

Conform şefului Statului Major General al Armatei, generalul Mihail Popescu, “avem de-a face cu o diversiune totală, iar acest aşa-zis raport face parte dintr-un plan de discreditare a Armatei şi probabil că a fost conceput de unul din cei trei la sută din români care nu doresc să intrăm în NATO”.

Trebuie amintit că acest prim armaghedon a apărut cu o lună înainte ca o echipă de experţi NATO să verifice modul în care Armata României şi-a respectat obiectivele asumate, urmând ca ulterior NATO să decidă dacă România va fi invitată să adere la NATO, la Summit-ul de la Praga.

În acest context, ar putea fi uşor de înţeles intenţia autorilor anonimi ai primului ‘armaghedon”.

Adrian Năstase versus oamenidebine@com

Pe 16 ianuarie 2002, adresele de e-mail ale unor agenţii de ştiri, ale redacţiilor principalelor cotidiane centrale, precum şi ale unor ambasade străine de la Bucureşti au fost încărcate cu un mesaj anonim, care conţinea acuzaţii grave de corupţie şi spălare de bani la adresa premierului Adrian Năstase.

Intitulat “Raportul Armaghedon II”, textul readucea în atenţia celor vizaţi, sub titulatura “Notă referitoare la situaţia materială a familiei Năstase şi a legăturilor cu diverşi oameni de afaceri”, cele mai cunoscute acuzaţii aduse lui Adrian Nastase de-a lungul anilor, majoritatea prin intermediul mass-media.

În aceeaşi zi, înainte ca anonima să poată vedea lumina tiparului, premierul Năstase a transmis un comunicat de presă, prin care a încercat să amortizeze şocul presupus de publicarea în presă a documentului.

Deşi a precizat că nu intenţionează să intre “în dialog cu cineva care se ascunde sub anonimat şi, ca atare, nu poate fi tras la răspundere, inclusiv în instanţă pentru calomniile pe care le proferează”, Năstase a afirmat că documentul reprezintă o diversiune, “care încearcă să deplaseze accentul de la temele importante, inclusiv cele legate de corupţie”, el reamintind că documentul apare la o zi după ce s-a anunţat înfiinţarea Parchetului Anticorupţie.

Ziua publicarii, noaptea-ncatusarii

Intervenţia publică a lui Adrian Năstase a avut însă un efect invers celui scontat, cotidianul Ziua preluând integral anonima, alături de comunicatul premierului, cazul trecând astfel, din spaţiul relativ restrâns al unor căsuţe poştale de pe internet, în piaţa publică.

Sorin Roşca Stănescu, directorul cotidianului Ziua, a afirmat că a luat decizia de a publica textul “Armaghedon II”, deoarece apăruse deja o reacţie a premierului la un material ce trebuia astfel să fie cunoscut:

“Adrian Năstase a răspuns anonimei «Armaghedon II» printr-un comunicat, scrie Sorin Roşca Stănescu. Dar, cum să publici un comunicat care reprezintă o ripostă dată unui text, ignorând textul?

În redacţia ziarului Ziua, comunicatul premierului a determinat decizia publicării textului aruncat la gunoi. Şi astfel perversa şi, în cele din urmă, neinteresanta anonimă, face o carieră fulminantă”.

Sorin Roşca Stănescu povesteşte:

״Cu două zile înainte, avusesem o discuţie între patru ochi cu domnul Adrian Năstase asupra unui demers  al meu, pe baza unor informaţii pe care le aflasem din Bulgaria, în care pledam pentru ideea de a muta centrul regional OSCE la Bucureşti. Era o dispută între noi şi Bulgaria, în care bulgarii îl aruncaseră în luptă pe fostul ministru de externe, o doamnă foarte drăguţă, care reuşise să-i seducă prin limbajul ei diplomatic şi balanţa începea să încline către Bulgaria. Era ceva important pentru ţară”.

Roşca Stănescu a dat drumul “Armaghedonului Năstase” şi a plecat într-un scurt concediu de o săptămână, în Franţa. În ziua când apărea integral în “Ziua” acest document, “când am aterizat la aeroport, la Paris, a sunat telefonul.

Era şefa de cabinet a domnului Năstase, care mi-a făcut legătura cu el, cu care eu sunt la «per tu», pentru că am fost colegi de liceu şi de facultate. Mi-a spus: «Îţi mulţumesc foarte mult pentru ce-ai făcut». Eu i-am răspuns «n-ai pentru ce, pentru că e o chestiune în interes naţional».

Eu am crezut că se referă la OSCE. El îmi mulţumea ironic şi, văzând că eu cred că e vorba de OSCE, mi-a spus: «Nu, e vorba de faptul că eşti singurul ziar care a publicat tot Armaghedonul».

I-am replicat: “Dacă voi aţi răspuns printr-un comunicat oficial la o anonimă, cam ce-aţi fi vrut să fac eu? Nu era normal?”. În nebunia care-a urmat cu Armaghedonul, nu s-a mai ocupat  nimeni din Guvern de OSCE şi de această oportunitate, care-a fost ratată”.

Legitimat de Parchetul General la clubul Armaghedon

Apariţia în presă a raportului “Armaghedon II” a atras imediat autosesizarea instituţiilor statului şi declanşarea unei anchete pentru identificarea autorilor anonimei.

Remarcăm aici că, în timp ce presa a publicat 15 ani materiale documentate, având în spate uneori tomuri groase de dosare, la care Procuratura şi, ulterior, Parchetul nu s-au autosesizat aproape niciodată, acum, când a fost mediatizată o anonimă, aceeaşi instituţie a ştiut să găsească drumul către autosesizare.

În mai puţin de o zi, cu sprijinul unor specialişti în lupta pentru combaterea infracţiunilor pe Internet din cadrul UM 0962, procurorii l-au arestat pe Ovidiu Cristian Iane, administrator al firmei Favorit Tech. Acesta a fost acuzat de săvârşirea infracţiunii de comunicare de informaţii false.

În aceeaşi zi a fost reţinut şi anchetat fostul şef de cabinet al preşedintelui Emil Constantinescu, Mugur Ciuvică, cel care, în opinia procurorilor, l-ar fi instigat pe Ovidiu Iane să transmită raportul “otrăvit“ către mass-media.

Potrivit unuia dintre procurori, Alexandru Chiciu, “în dimineaţa de 16 ianuarie, ora 8.30, când şi-a deschis computerul, Iane a primit un e-mail de la Ciuvică. Acesta îl ruga să transmită mesajul ataşat e-mail-ului la mai multe instituţii, motivând că nu se pricepe s-o facă singur.

După ce a recepţionat mesajul, Iane şi-a făcut o adresă de e-mail depersonalizată, numind-o oamenidebine@com, de pe care a transmis raportul Armaghedon II către mai multe agenţii de presă, ambasade ale unor state la Bucureşti, instituţii publice şi persoane fizice, de natură să aducă atingere siguranţei statului sau relaţiilor internaţionale ale României“.

Ciuvica, eroul neamului

Modul în care au decurs cercetările la care a fost supus Mugur Ciuvică (descinderi, percheziţii, zornăit de cătuşe), acuzat de instigare la răspândire de informaţii false, au făcut din el o victimă şi un erou al societăţii civile, opoziţiei şi mass-media.

Deşi a negat acuzaţiile care i s-au adus, directorul executiv al Fundaţiei “Asociaţia pentru Educaţie Cetăţenească” (ASPEC) a fost scos de sub urmărire penală abia în noiembrie 2002, când s-a stabilit că “nu pot fi întrunite elementele constitutive ale instigării“, la o infracţiune care nu fusese comisă, deoarece, pe de o parte, acuzaţiile aduse lui Adrian Năstase erau «complet neîntemeiate».

Pe de altă parte, ca urmare a transmiterii lor pe Internet, «nu au existat elemente care să ducă la concluzia afectării relaţiilor internaţionale ale României şi nu s-a produs nici o stare de pericol, în acest sens».

Între timp însă păţania lui Mugur Ciuvică a fost abil folosită de gruparea politică «refugiată» în Fundaţia ASPEC şi, călare pe valul de simpatie creat de Armaghedon II, pe scena politică românească a apărut un nou partid politic, numit Acţiunea Populară, în care lui Ciuvică i-a revenit funcţia de purtător de cuvânt.

De asemenea, pe site-ul ASPEC şi al Acţiunii  Populare au fost difuzate dezvăluiri şi atacuri la adresa lui Năstase, cu nimic mai prejos decât cele adunate sub titulatura Armaghedon II.

Ciuvică a intrat, pe faţă, în acţiune, legitimat de Parchetul General, la clubul Armaghedon. Pe 3 mai acelaşi an, cu ocazia zilei presei, Ovidiu Iane primeşte recunoştinţa ziariştilor armaghedonişti, grupaţi în jurul lui Mircea Toma şi al ONG-urilor Agenţia de Monitarizare a Presei (AMP), Asociaţia pentru Protejarea şi Promovarea Libertăţii de Exprimare (APPLE) şi Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Într-un cadru festiv, Ovidiu Iane este premiat de către Mircea Toma, în prezenţa lui Traian Băsescu, cu premiul alocat categoriei «Te-ascultă ce WWW»,  motivaţia juriului fiind: «pentru publicarea pe internet a Raportului Armaghedon II, faptă care i-a adus câteva zile de arest, graţie zelului exagerat de care au dat dovadă anchetatorii».

~urmeaza~

Share