EUROVISION Cele zece piese calificate din Semifinala 2

Share

Vă prezint în continuare concurenţii care s-au calificat în finala Eurovision 2012 Baku şi comentariile mele live la fiecare dintre melodii şi interpreţi.

Cantăreaţa portugheză de fado Filipa Sousa a fost cuminte, şi-a văzut de treabă, a cântat foarte bine, nu şi-a pus curcanul pe cap şi, prin urmare, nu s-a calificat în finală

Lituania Donny Montell – Love is blind

De fapt îl cheamă Donatas Montelas, dar să lăsăm. O baladă frumoasă. E legat la ochi pe scenă. Cum l-au adus pe scenă? Cum va pleca de pe scenă. Melodia este total lipsită de originalitate.

Debutul refrenului e aproape identic refrenului de la “You’re my heart, You’re my soul” al lui Modern Talking. Aceasta arată cam cât de multă originalitate mai pot da în muzică azi compozitorii.

Bosnia & Hertegovina Maya Sar – Korake Ti Znam

Ultima romanţă sârbească din concurs anul acesta. Una dintre cele mai frumoase, dar parcă deja m-am umplut pe mâini de sirop dulce, gata, nu mai vreau. Cine ascultă prima dată aceste cinci melodii din spaţiul fostei Iugoslavii nu şti ce să facă şi pe care să o aleagă, pentru că seamănă grozav la spirit şi simţire.

 Îndrăznesc să afirm că e valoric peste slovenă şi sub toate celelalte.

Serbia Željko Joksimović – Nije Ljubav Stvar

Este cea mai frumoasă piesă din semifinala a doua a Eurovision, din această seară. Este, după părerea mea, cea mai frumosă baladă sârbească din acest concurs. Nici unul dintre statele ex-iugoslave nu a mai reuşit să comită anul acesta o asemenea perlă muzicală.

Bravo, Zeliko! Solistul trupei Hari Mata Hari impresionează din nou cu o foarte frumoasă melodie, care după păreea mea este printre favoritele competiţiei de anul acesta.

Ucraina Gaitana – Be My Guest

Ucraina este reprezentată anul acesta de o solistă de culoare, care cântă foarte bine.  Ucrainenii se întorc într-un fel la ritmurile tarzaniene practicate acum câţiva ani, când au câştigat Eurovision.

Gaitana cântă foarte bine, are o voce de excepţie, cu toate că am auzit-o urcând puţin peste ton. Cred că melodia are pasaje puţin inadecvate pentru vocea acestei fete. Na-na-na…

Suedia Loreen – Euphoria

Suedia anul acesta este printre favoriţi, cu tot cu obsesia şi complexul suedezilor de a nu mai veni cu piese care să aducă a ABBA. Este o melodie foarte construită, cântată excelent de o solistă cu o voce exponenţială.

Imaginea scenică a lui Loreen impresionează şi Suedia încearcă să ne aducă ceva complet nou, faţă de imaginea ei tipică. Dacă însă faci excepţie de artificiile de imagine, lumini, coregrafie şi asculţi piesa pur şi simplu, nu poţi să fii impresionat prea mult, chiar dacă pefataceadesculţăninge, ca să zic aşa.

Macedonia Kaliopi – Crno i Belo

O altă baladă (anul acesta iugoslavii parcă se vorbiră), dar după părerea mea această baladă, cu tot cu vocea foarte bună a solistei, este mai puţin reuşită decât piesa sârbilor.

A doua secţiune a melodiei este un soi de GlamRock. Melodia este foarte frumoasă, dar, repet, eu cred că Zeliko este deasupra. Remarc de asemenea mândria sârbilor de a cânta în limba lor, ceea ce este lucru mare, într-un concurs cosmopolit dominat de ideea fixa a limbii engleze universale.

Norvegia Tooji – Stay

Tooji este o prezenţă scenică mai reuşită pentru Norvegia decât cea de anul trecut, dar nordicii încă nu dau impresia că şi-au revenit după umilinţa suferită ci Didrik Solli Tangen.

O brambureală în care se întâlnesc mai multe teme muzicale, care nu au legătură una cu alta şi se întâlnesc în aceeaşi tonalitate.

Estonia Ott Lepland – Kuula

Solistul este foarte bun şi melodia este extrem de elaborată şi cântată cu foarte multă inteligenţă muzicală. Are o singură problemă: expoziția pare a fi un plagiat după refrenul de la această melodie a Monicăi Anghel, oricum, chiar dacă nu e plagiat, cele două fragmente sunt surori bune şi au mâncat la aceeaşi masă aceleaşi feluri de mâncare.

Melodia Monicăi Anghel se numește “Spune-mi”, iar aceasta “Kula”, adică “Ascultă”. Nice guy, the postman!

Malta Kurt Calleja – This is the night

O melodie care, în afară de vocea excelentă a solistului, tipic malteză, nu seamănă cu stilul cu care ne-au obişnuit insularii în ultimii ani. Este o reîntoarcere la discotecă, la muzica disco a anilor 80, cu instrumente modernizate tipice începutului de secol al XXI-lea. Totuşi, există un lack of originality căruia îi este tributară mare parte din muzica pop contemporană.

Turcia Can Bonomo – Love Me Back

Can Bonomo cântă peste ton şi nu înţeleg de ce ţine cu orice preţ să semene cu o oaie. Mi se pare cel mai slab solist din această semifinală. Degeaba încearcă el să fie umoristic, cââââântăăăă de-ţi vine să te iei cu mâinile de cap şi nu are nici un haz.

Share