Era ticăloșilor, Vova Putin, Erdogan și tot neamul lor

Share

Era ticăloșilor este aici şi acum, în întreaga lume civilizată, pe care o devoră nemilos. Vova Putin, Recep Tayip Erdogan și tot neamul lor împing spre prăpastie căruţa, iar lumea civilizată este captiva acestor sceleraţi, criminali, malformaţi, nebuni, idioţi sau incapabili.

În romanul său “Cel mai iubit dintre pământeni”, Marin Preda portretizează Obsedantul Deceniu. Până la acel moment, Obsedantul Deceniu este, după părerea mea, cel mai reuşit experiment de globalizare (limitată) a ticăloşiei din istorie.

Prin forţa militară şi politică exercitată, Uniunea Sovietică impune domnia ticăloşiei, turpitudinii şi bestialităţii asupra unei părţi din lume, după Cortina de Fier. O parte din lumea în care se afla şi România.

Profesorul universitar şi filosoful Victor Petrini înţelege aceasta şi vrea să scrie un eseu, numit “Era ticăloşilor”. Pare-se, nu îl va scrie niciodată.

În eseul meu din 27 ianuarie 2009, “Era Ticăloşilor. Stadiul de iniţiere globală a infamiei“, am explicat că acum ticăloşii folosesc ca instrumente de organizare globală IT&C-ul, creînd structuri de putere informale, care au tendinţa să le cotropească pe cele formale.

Era Ticăloşilor high-tech

Noua era ticăloşilor are calculatoare conectate global prin Internet, iar turpizii lumii de azi au telefoane mobile 4G, tablete, mijloace de comunicare securizate, prin care dinamitează lumea noastră.

În volumul său de povestiri “Istoria infamiei universale”, romancierul argentinian Jorge Luis Borges dă mai multe exemple de mari infamii care se petrec în lumea noastră. Iluştri anonimi pe care nu-i ştie nimeni, care săvârşesc cele mai abominabile fapte.

Prima dintre aceste povestiri, de exemplu, este dedicată unui ucigaş plătit, care stă în camera sa sărăcăcioasă de hotel, aşteptând ca un alt ucigaş plătit să vină şi să-l ucidă.

În eseul meu din 16 august 2011, “Sistemul infamiei universale“, explic cum se reţelizează şi ajung la putere ticăloşii în lumea noastră, construind eşafodaje paralele şi ridicând pe acestea structuri de putere strâmbă şi toxică pentru umanitate.

Era Ticăloşilor în istorie

Tendinţa aceasta de globalizare a infamiei nu este nouă. Ea caracterizează întreaga istorie a omenirii. Toţi nebunii tiăloşi au încercat să îşi extindă sistemele de putere, pe cât posibil.

Să ne amintim barbariile săvârşite de Hoarda de Aur, ori poate să rememorăm Războiul de 30 de ani, în care a fost angrenată şi Transilvania şi ale cărui urme se văd şi astăzi, când francezii şi germanii încă se mai detestă din tot sufletul, aparent inexplicabil.

Am putea continua cu infamiile celor două războaie din secolul XX. Sunt cazuri clinice de încercare a globalizării infamiei de către clici bine organizate de ticăloşi, care au încercat să pună mâna pe toată puterea.

Era Ticăloşilor. Acapararea puterii

Azi, se întâmplă acelaşi lucru. Imaginaţi-vă un imobil, în care locuiesc oameni. Imobilul acesta este idealul în viaţă al altor oameni, care îi dau târcoale, ticăloşi, sceleraţi, turpizi, infractori.

Ei încep să arunce frânghii de abordaj, scări, pârleazuri, vin cu macarale, încercând avan să-i scoată din casă pe cei îndreptăţiţi să domicilieze acolo şi să ocupe ei respectivele spaţii locative.

Din când în când, unii locatari sunt aruncaţi pe caldarâm, cu tot calabalâcul, iar borfaşii se instaurează, clamându-şi dreptul de a fi ei acolo şi inventând reguli şi legi care să consfinţească aceasta şi să îi legitimeze.

Ierarhia valorilor să răstoarnă. Ticăloşii controlează instituţiile de putere, unde fixează în posturi alţi ticăloşi, iar dacă nu au destui la dispoziţie montează acolo, în era ticăloşilor, blegi şi nebuni, din care să poată face ce doresc ei.

Era Ticăloşilor şi timpurile noastre

Era ticăloşilor este aici. Am văzut-o manifestându-se în România, în ianuarie 2012 şi şase luni mai târziu, la puciul cu jurişti din iulie 2012.

Azi, avem un scelerat, pe Vova Putin, care, de când era premier al Rusiei, din 1998, numit de bătrânul Boris Elţîn, a pus la cale explodarea unor imobile de locuinţe, din mai multe oraşe din propria lui ţară, ca să poată să pornească Al Doilea Război Cecen.

Acest scelerat subminează acum mapamondul, din Statele Unite (unde brusc a apărut un candidat la preşedinţie care îl simpatizează), în Franţa, unde socialiştii (simpatizanţi cu surdină ai Moscovei) sunt la putere, iar extremiştii de dreapta plătiţi de Putin ai lui Marine Le Pen îi critică din opoziţie (dar am sărit peste Marea Britanie, unde unii, din UKIP, dinamitează UE, castrând-o de testiculele sale politice cele mai mari şi tari).

Austria, Germania, Italia sunt cotropite de partide populiste, cu tendinţe filorusee, un proces în curs, pe care-l vom vedea edificându-se în continuare. Ungaria, Cehia, Slovacia, Serbia, Bosnia, Bulgaria sunt dominate în diferite feluri de politicieni filoruşi.

Islamiştii cotropesc lent şi sigur Europa noastră. Nu mă crede cititorul? Să se uite în jurul lui prin Bucureşti, că ne-am umplut de arabi. Din punct de vedere etnic, nu e nici o problemă, românul oricum a apărut ca rezultat al unei multitudini de inundaţii migratoare, pe depunerea aluviunilor etnice, asta e natura noastră genetică.

Dar ce ne facem?, că acum este vorba despre barbari, care vor să ne determine femeile să umble toate cu feţele şi trupul acoperit şi din când în când vor încerca să ne dea câte un dulce badabum, precum aseară, în Munchen.

Cine e în spatele acestui nou tip de invazie? Unul, Vova Putin, care de ani în şir susţine ISIS şi, simultan, îl susţine şi pe Bashar al-Assad, aruncând bombe pe opoziţia democratică siriană.

Unul, Erdogan pre numele său, noul sultan high-tech militarizat al secolului XXI, al cărui ginere face afaceri cu petrol de Kirkuk cu teroriştii, iar acum a scos iataganul din buzunar şi îi terorizează pe turci. Dacă nu-l opreşte Armata, va fi o hecatombă.

Era ticăloşilor, blegilor şi nebunilor

Simptomatic, pe măsură ce ticăloşii se afirmă, apar alte două categorii de vedete ale lumii noastre: blegii şi nebunii. Avem în fruntea Franţei azi un astfel de bleg, pe François, omul care iese din când în când la tembelvizor şi recită aceeaşi poezie: “Nu vom ceda“. El a cedat de mult, pentru că este un bleg iremediabil, căruia i se aburesc încontinuu ochelarii de emoţie.

Nebunii sunt o categorie aparte. Unul, trumpul din capul bucatelor republicane americane de azi, vrea să conducă SUA. Dacă va ajunge acolo, la Casa Albă, să ne ferească Dumnezeu. Am scris despre acesta articolul Politico: Comentariile lui Trump asupra NATO, fără precedent.

Mai este un clovn la conducerea guvernului de la Roma, Matteo Renzi, prietenul lui Beppe Grillo. Pentru cine nu ştie cine sunt cei doi, să afle măcar cine este cel de-al doilea, acest Dan Puric italian, fără Dumnezeu în discursul său:

https://www.youtube.com/watch?v=9Xx3tKGPpYA

La Berlin, de câţiva ani avem o bleagă în capul bucatelor. Peltică, liniştită, cu privirea tăioasă şi vorba calină, Angelica a chemat cu toată dragostea islamiştii în Germania acum un an, iar astăzi stă cu degetul în gură, precum maimuţa din poză, şi se întreabă, inutilă: “Ooooo, wah-do-dooo?…“.

De la o vreme, pe strada noastră trece un domn elegant, spilcuit, care intră în vorbă cu toată lumea. Se întâlneşte cu o doamnă şi îi spune, vorbind tare, de parcă are un difuzor la gură: “Bună ziua, doamnă, ce mai faceţi?“. Iar doamna îi răspunde: “Bine, am treabă.“, iar domnul comentează: “Dar, doamnă, sunteţi a treia persoană pe ziua de azi care îmi spune că are treabă! Ia să vedem, se apropie altcineva. Bună ziua, domnule, ce mai faceţi?“, iar domnul îi răspunde: “Bună ziua, am treabă!“. “Ia uite, toată lumea are treabă, nimeni nu vorbeşte cu mine! Ce se întâmplă cu oamenii aceştia?“. Nebunul filosofează şi distruge, alături de bleg şi scelerat, care conduce ostilităţile.

Dacă nu căscăm repede ochii şi nu ne pregătim, vor veni vremuri grele pentru noi, românii, pentru că şi Vova Putin, şi Recep Erdogan sunt vorbiţi şi au pus ochii pe România, în timp ce blegii noştri se minunează la spectacolul de vorbe, sunet şi lumină făcut de nebunii noştri. Trebuie să ne trezim acum, în era ticăloşilor, din dulcea noastră reverie şi să acţionăm!

Share