EBU explică de ce a respins punctajele a şase jurii. A descoperit aşa-zise urme statistice de aranjamente

Share

EBU a explicat de ce au fost eliminate cele 6 jurii de la vot, inclusiv cel din România, acuzând că acestea s-ar fi votat între ele.

EBU a arătat că, în cea de-a doua semifinală, patru dintre cele şase jurii au plasat toate celelalte cinci ţări în Top 5, iar patru dintre cele șase au primit cel puțin un set de 12 puncte, care este maximul ce poate fi acordat.

„Modelul în cauză a fost detectat ca fiind neregulamentar, de către partenerul de vot paneuropean, și a fost recunoscut de către monitorul independent al voturilor, deoarece cinci dintre aceste șase țări au fost clasate în afara Top 7, de către juriile din celelalte 15 țări, care au votat în aceeași semifinală (care includea trei dintre cele cinci mari țări participante: Germania, Spania și Regatul Unit)”, acuză EBU.

În plus, patru dintre cele șase țări au fost clasate în ultimele șase țări, din celelalte 15 țări care au votat în această semifinală.

„O neregulă de o asemenea amploare, în ceea ce privește modelul de vot al juriului, este fără precedent.”, se arată în comunicatul EBU, citat de HotNews.

Amintim că organizatorii au minţit, pe scena Eurovision 2022, anunţând că nu ar fi putut fi stabilită conexiunea cu România.

TVR acuză EBU că a fost schimbat votul. În realitate, acele motive tehnice nu au existat, au fost doar un pretext, după cum a dovedit prezentatoarea TVR, Eda Marcus.

Justificările EBU

După cum s-a comunicat sâmbătă, 14 mai, Partenerul de vot paneuropean independent al Uniunii Europene de Radio și Televiziune (EBU) a detectat modele de vot neregulamentare în voturile juriului din șase țări participante la cea de-a doua semifinală: Azerbaidjan, Georgia, Muntenegru, Polonia, România, San Marino.

În cea de-a doua semifinală, s-a observat că patru dintre cele șase jurii au plasat toate cinci dintre celelalte țări în Top 5 (ținând cont de faptul că nu au putut vota pentru ele însele); un juriu a votat pentru aceleași cinci țări în Top 6; iar ultimul dintre cele șase jurii a plasat patru dintre celelalte țări în Top 4 și pe a cincea în Top 7. Patru dintre cele șase au primit cel puțin un set de 12 puncte, care este maximul care poate fi acordat.

Modelul în cauză a fost detectat ca fiind neregulamentar de către partenerul de vot paneuropean și a fost recunoscut de către monitorul independent al voturilor, deoarece cinci dintre aceste șase țări au fost clasate în afara Top 7 de către juriile din celelalte 15 țări care au votat în aceeași semifinală (care includea trei dintre cele cinci mari țări: Germania, Spania și Regatul Unit).

În plus, patru dintre cele șase țări au fost clasate în ultimele șase țări din celelalte 15 țări care au votat în această semifinală. O neregulă de o asemenea amploare în ceea ce privește modelul de vot al juriului este fără precedent.

Share