Ies la iveală argumentele care au fost folosite de DIICOT în rezoluţia revoltătoare, de clasare a Dosarului 10 august.
Partea proastă pentru procurorul care a instrumentat dosarul e că acestea sunt exact argumentele din propaganda PSD pe subiect.
DIICOT invocă, în ordonanţa de clasare a dosarului ”10 august”, prevederi CEDO pentru a justifica intervenţia în forţă a jandarmilor împotriva manifestanţilor din Piaţa Victoriei, precum şi „credinţa sinceră” a autorităţilor în aplicarea legii.
Ordonanţa de clasare întocmită de DIICOT cuprinde 155 de pagini, în document fiind menţionate prevederile ale legislaţiei interne, dar şi dispoziţii CEDO, în baza cărora s-a fundamentat decizia procurorilor de a clasa acest dosar, prin care şefii Jandarmeriei de la acea vreme au scăpat de acuzaţii.
Procurorii admit că deciziile luate de autorităţi în gestionarea protestului din Piaţa Victoriei nu au fost perfecte, însă, în condiţiile în care unii protestatari paşnici îi încurajau pe cei violenţi să exercite acte de agresiune împotriva jandarmilor, singură constantă pentru gestionarea situaţiei a fost „mai strictă aplicare a legii”.
„Într-o dinamică a evenimentelor pe parcursul cărora ambivalenta ‘protestatar paşnic – protestatar violent’, respectiv ‘protestatar violent – protestatar pasnic’ s-a succedat cu repeziciune şi a cuprins o masă mare de participanţi la adunarea publică de protest, singură constantă de natură a permite gestionarea situaţiilor cu potenţial degenerativ la adresa ordinii publice şi siguranţei cetăţeanului a constituit-o mai strictă aplicare a legii. (…) Deciziile luate la faţa locului nu sunt perfecte, însă ele vor trebui fundamentate pe o credinţă sinceră în aplicarea legii”, spune DIICOT, citat de Agerpres.
Procurorii invoca dispoziţii CEDO, în sensul că utilizarea forţei de către reprezentanţii statului poate fi justificată atunci când se bazează pe „credinţă sinceră”, chiar dacă ulterior se dovedeşte că intervenţia a fost greşită.
„Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât că ‘utilizarea forţei de către agenţi ai statului poate fi justificată (…) în cazul în care se bazează pe credinţă sinceră, care este percepută, din motive întemeiate, valabilă în acel moment, dar care ulterior se dovedeşte a fi greşită. A se considera altfel ar însemna impunerea unei sarcini nerealiste asupra statului şi a legii în îndeplinirea îndatoririlor lor, poate chiar în detrimentul vieţii lor şi a celorlalti’”, declară DIICOT.
Procurorii oferă câteva exemple de intervenţii ale jandarmilor, care ar putea fi catalogate ca fiind „disproporţionate”, însă ele beneficiază de „prezumţia de legalitate”, deoarece în piaţă nu mai era vorba de un protest paşnic, ci de o confruntare între două tabere beligerante.
„Capturile de ecran surprind gestul unui bărbat, care, aflat la zona de contact cu forţele de ordine, se foloseşte de o sticlă pentru a arunca cu lichide în jandarmi. Aceştia reacţionează pe direcţia protestatarului violent cu substanţe iritant-lacrimogene. Analizată separat de contextul evenimentelor care au precedat acest moment, acţiunea jandarmilor ar putea fi criticata sub aspectul necesităţii, gradualităţii şi proporţionalităţii. Plasată însă în contextul presiunilor constante şi a violentelor exercitate de protestatari diferiţi din categoria celor care iniţial păreau a se manifesta paşnic, dar care deveneau violenţi într-o succesiune a evenimentelor al cărui tablou general evoca mai degrabă imaginea confruntării a două tabere beligerante, decât pe cea a unei adunări publice de protest desfăşurată în limitele legii, analiza modului în care forţele de ordine au gestionat punctual fiecare act de răspuns la adresa acţiunilor violente/ameninţătoare la care au fost supuse, va beneficia de acea prezumţie de legalitate asociată obligaţiei de instituire a unor sarcini realiste ce exced dimensiunii filosofice a paradigmei: cum ar fi fost dacă…?!”.
DIICOT, revoltător: Manifestanţii paşnici au fost complici morali cu huliganii!
DIICOT susţine, în ordonanţa de clasare a dosarului ”10 august”, că a existat o complicitate morală a protestatarilor paşnici din Piaţa Victoriei, care nu s-au delimitat de cei care au exercitat violente asupra forţelor de ordine, ci chiar s-au amuzat.
Mai mult, DIICOT spune că nu toate „victimele colaterale” ale violentelor din Piaţa Victoriei au fost şi „victime inocente”.
În documentul întocmit de DIICOT, prin care şefii Jandarmeriei au fost exoneraţi de orice vină pentru intervenţia în forţă împotriva oamenilor prezenţi în Piaţa Victoriei, procurorii spun că, după ora 16,00, o parte dintre manifestanţi au exercitat acţiuni violente asupra dispozitivului de jandarmi, în care au aruncat cu sticle şi pietre.
Procurorii arată că încercarea jandarmilor de a-i extrage din mulţime pe cei violenţi a înregistrat un eşec, mai ales din cauza atitudinii protestatarilor paşnici.
„Începând cu această oră, efectivele Jandarmeriei Romane au folosit materialele şi mijloacele din dotare, inclusiv substanţe iritant-lacrimogene, punctual, pe direcţia unde se aflau persoanele care se manifestau violent, în scopul împiedicării pătrunderii în obiectiv, asigurării protecţiei personalului, respectiv realizării manevrei de forţe în vederea izolării şi extragerii din mulţime a persoanelor violente, operaţiuni sortite de cele mai multe ori eşecului, în condiţiile în care protestatarii asumaţi ca fiind paşnici dezavuau prin huiduieli, gestica şi manifestări violente demersurile forţelor de ordine”, precizează DIICOT.
Procurorii spun că modul de exercitare a violentelor asupra forţelor de ordine „a avut un caracter de noutate, reflectând o mutaţie în plan acţional”.
Astfel, agresiunile s-au manifestat de-a lungul întregului dispozitiv, cu mobilitate crescută, atât în zona de contact, cât şi în interiorul masei de participanţi (din rândurile 2, 3 şi în adâncime).
DIICOT spune că, în ciuda apelurilor repetate adresate protestatarilor paşnici de a se delimita de persoanele care se manifestau violent, primii chiar ”s-au amuzat” de violenţele exercitate împotriva forţelor de ordine.
„Cu toate că apelurile repetate ale Jandarmeriei au rămas fără răspuns din partea protestatarilor paşnici care nu s-au delimitat de cei care au exercitat în mod constant violente asupra forţelor de ordine, reproşul formulat la adresa modului de gestionare de către Jandarmerie a evenimentelor din data de 10 august 2018 s-a centrat pe lipsa demersurilor de extragere a persoanelor violente din rândurile manifestanţilor”, menţionează DIICOT.
Procurorii afirma că, pe întreg parcursul evenimentelor din data de 10 august şi din noaptea de 10/11 august, jandarmii au iniţiat şi operat, „atunci şi acolo unde o astfel de intervenţie prezenta garanţii de siguranţă pentru personalul propriu şi perspectiva unei afectări minime a celorlalţi participanţi la manifestare”, extragerea din mulţime a persoanelor identificate ca având un comportament violent, dar „respectivul gen de intervenţie nu s-a bucurat de susţinere nici măcar din partea protestatarilor asumaţi ca fiind paşnici, reacţiile acestora (înjurături, huiduieli, gesturi ameninţătoare, etc.) acompaniind acţiunile celor care prin manifestări violente puneau în pericol nu doar integritatea corporală a forţelor de ordine, dar, în egală măsură, îi puneau în pericol şi pe ceilalţi participanţi la protest”.
În documentul DIICOT se face şi o analiză a unor concepte precum „complicitate morală”, „victime colaterale” şi „victime inocente”, pentru a descrie atitudinea protestatarilor paşnici, care nu au colaborat cu forţele de ordine, subliniază Agerpres.
Practic, anchetatorii au tras concluzia că nu toate victimele „colaterale” ale intervenţiei jandarmilor au fost şi victime „victime inocente”.
„Conceptul de complicitate morală, utilizat în Dreptul penal că desemnând ‘un ajutor sau sprijin care vizează latura psihică a faptei săvârşite de autor şi constă în actul de natură să întărească moralul acestuia la comiterea faptei’, impune în cauză luarea în discuţie a distincţiei existente între conceptul de ‘victima colaterala’ a confruntării unor terţi şi cea de ‘victima inocenta’ a aceluiaşi gen de manifestare. Urmărirea penală efectuată în cauză a materializat probator faptul că nu toate victimele asociate conceptului de ‘victima colaterala’ a acţiunilor întreprinse de jandarmi împotriva persoanelor care manifestau un comportament violent sunt şi ‘victime inocente’ în sensul în care, deşi au depus toate diligentele pentru a nu fi asociate pe palierul susţinerii sau încurajării acţiunilor persoanelor violente, delimitându-se de acestea, au suferit totuşi vătămări în urma acţiunii forţelor de ordine”, se arată în documentul DIICOT.
„Cu titlu de exemplu şi fără pretenţia de a constitui cea mai reprezentativă dintre multiplele situaţii de acelaşi fel, ilustram prin câteva capturi de ecran modul sugestiv în care protestatari, aparent paşnici, cad victime colaterale, dar nu inocente, acţiunilor jandarmilor de respingere a atacurilor iniţiate asupra lor de către protestatarii violenţi”, adăugă DIICOT.
Astfel, în ordonanţa de clasare au fost inserate fotografii care ilustrează „atitudinea” protestatarilor paşnici, capturile foto fiind însoţite de scurte explicaţii: „Pe un fond de acalmie se forţează gardul la contact cu jandarmii”, „Lucrurile încep să se precipite”, „Din spate se aruncă cu obiecte”, „Un pet loveşte un jandarm în casca”, „Se intervine cu substanţe lacrimogene pentru a se elibera presiunea pe zona de contact”, „Protestatarii reacţionează violent împotriva forţelor de ordine”, „Unii protestatari se arata amuzaţi de situaţie, încurajând prin comportamentul lor acţiunile violente îndreptate împotriva jandarmilor, context în care…un alt protestatar apreciază că jandarmii ar trebui stropiţi cu lichide”, „În timp ce protestatari asumaţi că paşnici dezaproba acţiunea jandarmilor, din spatele lor alţi protestatari continua să arunce cu diferite obiecte în forţele de ordine”.