home DIVERSE, SEISMOLOGIE Dezastru în Bucureşti la un cutremur mare

Dezastru în Bucureşti la un cutremur mare

Share

Este publică lista actualizată a imobilelor cu risc seismic din Capitală pe anul 2013, conform ultimului raport al Curţii de Conturi. Bucureştenii nu sunt în siguranţă, în cazul producerii unui seism major.

În Bucureşti au fost reabilitate doar 30 de clădiri, în contextul în care la momentul actual există 190 de clădiri ce riscă să se prăbuşească la primul cutremur, încadrate ca pericol public, încă 183 de clădiri cu risc imediat de prăbuşire şi 1631 de clădiri neîncadrate într-o clasă de risc, dar care se află în categorii de urgenţă.

• vezi online lista clădirilor cu risc seismic din Bucureşti, actualizată de Primăria Capitalei

descarcă lista clădirilor cu risc seismic din Bucureşti, actualizată de Primăria Capitalei

Pe bulevardul Carol I, avem patru imobile (la numerele 47, 51, 63, 78). Imobile încadrate în clasa I de risc seismic, care prezintă pericol public, cu risc ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare corespunzător stării limită ultime. Sunt 190 la număr pe lista aceasta. Altele 183 sunt încadrate în aceeaşi clasă de risc seismic, dar nu pericol public, ci “cu risc ridicat de prăbuşire”.

Acest cutremur “de proiectare” este cel din calculul teoretic de rezistenţă, pentru “starea limită ultimă” de rezistenţă a imobilului. Este vorba, pe bulevardul Carol I, despre clădiri ridicate între cele două războaie, între anii 1929 şi 1939.

Despre imobilul de la numărul 47 am scris încă din primăvara anului 2009. Este situat pe dreapta, cum vii dinspre intersecţia cu Calea Moşilor spre Piaţa Rosetti. La un seism puternic (Doamne fereşte!), mă voi strădui să fiu pe Carol I, să consemnez. La fel şi pentru ce urmează.

Pe bulevardul Gheorghe Magheru, la numerele 12-14, 20 şi 27, sunt încă trei imobile aflate în aceeaşi stare critică. Să le luăm pe rând, cu harta Capitalei in faţă:

• imobilul de la numărul 12-14 este la intersecţia dintre str. Pictor Arthur Verona şi Magheru. Dacă încălzeşte pe cineva, aici ar fi Biroul Notarial Mateescu Daniela, dacă acesta încă nu s-a mutat între timp într-o clădire mai sigură;

• clădirea de la numărul 20 este între intersecţiile cu Arthur Verona şi str. Jules Michelet, spre Piaţa Romană, penultima clădire înainte de imobilul de colţ, figurat pe hartă cu roşu. Este vorba despre clădirea în care se află la parter Teatrul Notarra;

• clădirea din Magheru 27 este vizavi de staţia de metrou de la Piaţa Romană, gura de metrou de la KFC. Ca să fie clar, clădirea are la nivelele inferioare Teatrul Ion Creangă.

Pe bulevardul Nicolae Bălcescu, la numerele 7, 30 și 32-34, avem alte imobile pericol public.

Revenim pe aceleași bulevarde mari la alte categorii de imobile cu risc seismic mai mic, ceea ce nu înseamnă că Bucureștiul nu este plin de astfel de clădiri.

Imobile încadrate în clasa a doua de risc seismic – sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar pierderea stabilităţii este puţin probabilă – sunt 301 imobile în tot Bucureştiul:

• Carol I 48 (fost Republicii 58)

Magheru 2-4, 7, 32-36

Bălcescu 205, 206

Pentru interesaţi, chestia asta cu “pierderea stabilităţii este puţin probabilă” înseamnă lingvistic că totuşi e probabil, adică imobilul poate să facă boac. Boac, nu Boc.

Dincolo de acest lucru, a avea o astfel de clădire după un seism major, cu “degradări structurale majore”, înseamnă, ca şi în cazul clădirilor din clasa I de risc seismic, un teren ţintă imobiliară.

Aceasta înseamnă că proprietarii din acest imobil, după cutremur, vor primi nişte sume modice de răscumpărare a spaţiilor deţinute (în comparaţie cu valoarea de acum, dinainte de degradarea clădirii), apoi vor fi evacuaţi frumuşel, clădirea dată jos şi în loc va fi construit un building de “n” etaje.

(73 de imobile sunt în clasa a III-a de risc seismic, iar în clasa a IV-a încă şase)

La fel, revenind, stau imobiliar lucrurile şi pentru următoarele imobile din nebuloasa categorie care sună aşa: imobile “încadrate în categorii de urgenţe, neîncadrate în clasa de risc seismic corespunzătoare”.

M-am interesat ce este cu aceste clădiri “neîncadrate etc….”. Primăria Generală scrie observaţia că “asociaţiile de proprietari se pot adresa expertului tehnic elaborator al expertizei tehnice sau a unui alt expert tehnic atestat pentru rezistenţă şi stabilitate de Ministerul Dezvoltării“.

Aceasta este şmecheria administratorilor de bloc versaţi din Bucureşti. Dar proşti, pentru că omoară indirect, cu versarea lor, oameni. Ei au cunoştinţă că în bloc locatarii au făcut modificări structurale, în primul rând eliminând din pereţii de rezistenţă de la ei din locuinţe.

O expertiză oficială nu există. De aceea se dă link la experţii autorizaţi de MDRT: ca proprietarii să facă această expertiză. De aceea clădirile nu sunt încadrate în clase de risc seismic, ceea ce nu înseamnă că ele nu sunt candidate la prăbuşire.

Aceste imobile sunt, după  o expertiză tehnică, încadrabile în oricare dintre clasele de risc seismic. (Asemeni lor sunt şi altele, considerate acum fără risc seismic, în care într-un mod asemănător au fost înlăturaţi pereţi de rezistenţă şi porţiuni de diafragmă şi care pot suferi la cutremure degradări structurale).

Să urmărim acum lista uriaşă de imobile neîncadrate într-o clasă de risc seismic. Eu cred că aici este marele pericol. Dacă vor cădea numai imobilele din clasele de risc seismic “fruntaşe” încă va fi bine. Dar ce ne facem dacă alte multe imobile din lista “neîncadratelor” se vor fi dovedit după seism ca a fi fost pericol public?

Concret, lista începe cu 28 de imobile de pe strada 22 Iunie. Pe Academiei mai sunt trei. Pe Armenească va fi jale, aşa cum am arătat aici. Aceşti oameni sunt pur şi simplu inconştienţi. Vreo opt imobile de pe Basarabia sunt astfel de construcţii dubioase seismic. 13 sunt pe Berzei. Pe CA Rosetti sunt încă cinci. Pe Calea Călăraşilor sunt 16. 15 sunt pe Carol I. 18 sunt pe strada Colţei. 19 pe bulevardul Dacia. Cinci pe Dimitrie Cantemir. Şase pe Doamnei. Cinci pe Dorobanţilor. 12 pe Ferdinand I. 12 pe Calea Ferentari.

Feroviarilor, Franceză, Frumoasă, Gabroveni, Giuleşti, Cobălcescu, Griviţei, Guttemberg, 11 pe Hristo Botev, 7 pe Brătianu, Ion Mihalache, 9 pe Lascăr Catargiu, 12 pe Lipscani, Eminescu, Kogălniceanu, 32 pe Moşilor, 16 pe Pache Protopopescu, ia daţi căutare… Sunt 1631 de imobile…

Dacă 30% dintre aceste clădiri cad, este jale cu “J” mare de la janjanea. Vom vorbi ulterior despre cutremurul din 1977 ca despre micul cutremur mare, ca despre o dulce poezie. Pentru că vor muri foarte mulți oameni. Pentru că efectiv nu văd cum va face acest incompetent, Sorin Oprescu, să consolideze atâtea clădiri, când până acum nu a făcut absolut nimic.

Am lăsat la urmă aspectul non-umanitar: dacă există o mare frumuseţe în acest oraş, Bucureşti, una pe care nu o cunoaştem prea bine, sunt clădirile stil interbelice sau chiar mai vechi. Ele nici nu se văd bine, pentru că nu sunt renovate şi frumuseţea lor doar poate fi bănuită sub tencuiala căzută. Multe dintre acestea au risc seismic. La un cutremur vor cădea, iar samsarii imobiliari vor tresălta de fericire. Vom avea un oraş şi mai mineral decât acum şi mult mai urât.

Share