Deportarile romanilor dintre Prut si Nistru (Tribuna Basarabiei)

Share

Colajul de documente propus a fost gasit în Arhiva Naţională a Republicii Moldova şi este format din documente sovietice ale Procuraturii RSSM, scrise in limba rusă şi traduse de autorul acestor rînduri.

FOTOINFO: Copii romani din Basarabia deportati in Gulagul Sovietic

Fiind extrase din documente sovietice, vă daţi seama că acestea au o încărcătură ideologică propagandistică comunistă şi intenţionat este falsificat adevărul.
De exemplu: românii sunt numiţi moldoveni, armata română -ocupanți (apucă prăjina inainte!), patrioţii care au ajutat şi susţinut armata română sunt numiţi trădători (faţă de cine trădători? faţă de sovietici ??!!).
In material au fost incluse nu numai nume de români – basarabeni, dar şi oameni de alte etnii. Şi încă ceva: LCM inseamna prescurtarea de la locuri de corecţie prin muncă.

KIRILOV Grigorii Eremeevici, anul naşterii 1898, originar şi locuitor al satului Mîndreşti, raionul Chişcareni, RSSM, moldovean, cetăţean al URSS, din ţărani mijlocaşi, fără de partid, studii 4 clase, căsătorit.

În baza mărturiilor lui personale şi depoziţiilor martorilor, KIRILOV G.E., la 01.04. 1944, a fost condamnat conform art. 54-1”a” al CP al RSSU, pentru faptul că în august 1944 a fost recrutat de către Jandarmeria Română ca agent şi se ocupa cu denunţarea cetăţenilor sovietici.

La interogatoriile iniţiale, KIRILOV a declarat că, fiind arestat în august 1941, a semnat un acord scris, privind colaborarea cu Jandarmeria Română şi a denunţat autorităţilor ocupanţilor pe consătenii săi (trei comsomolişti) MOISEI Elizaveta Antipovna, JIGHEU Ana Ivanovna şi BOGHEU Varvara Procopievna, ca şi pe doi activişti sovietici (MELNICIUC Achim şi BARANOVSCHII Vasilii), care au fost arestaţi de către jandarmeria română.

În interogatoriile ulterioare, KIRILOV a renunţat la aceste depoziţii şi a declarat că nu a avut legături cu Jandarmeria Română, iar în interogatoriile iniţiale a bîrfit asupra sa.

Din depoziţiile martorilor BRAŞOVAN I.V., STRATAN I.P. şi NASTAS E.A., aflate în dosar, se vede că KIRILOV, în perioada ocupaţiei româno-germane, susţinea legături cu şeful de post al Jandarmeriei Române, însă martorii nu cunosc care era natura acestor relaţii.

De exemplu, martorul BRAŞOVAN I.V., la interogatoriul din 21 iunie 1944, a declarat că KIRILOV mergea la Jandarmeria Română de obicei dimineaţa, o dată pe săptămînă, dar ce făcea acolo nu ştie.

Martorul STRATAN I.P., la interogatoriul din 21 iunie 1944, a declarat: „dacă se ducea la şeful de post al Jandarmeriei, nu ştiu. Dar am văzut odată, în ianuarie 1943, aproximativ pe la ora 11, cum din casa lui KIRILOV a ieşit şeful de post al satului Mîndreşti, cît timp a stat în casă şi ce a făcut acolo nu ştiu”… citeste tot aici

Share