home SPORT De ce a pierdut România la handbal meciul cu Norvegia?

De ce a pierdut România la handbal meciul cu Norvegia?

Share

Ca niciodată aproape, România a pierdut şi nu avem aproape nimic să-i reproşăm. Cum se explică acest lucru, având în vedere lunga tradiţie de meciuri pierdute, după care un mare cor de fluierături se ridica asurzitor din peluza exasperată?

Arbitrajul părtinitor

Este fără discuţie factorul decisiv al victoriei Norvegiei cu România. Este normal ca, atunci când jocul este echilibrat, rezultatul să se stabilească pe teren, nu prin nedreptăţile flagrante ale arbitrilor.

România sancţionată cu forţare în atac, la fază analogă uneia în care Norvegia primeşte repunere de la 9 metri. La fiecare echipă, s-a întâmplat de cel puţin 3-4 ori.

Analog, România sancţionată cu forţare în atac sau nu primeşte nimic, Norvegia primeşte lovitură de la 7 metri. La fiecare echipă s-a întâmplat de 2-3 ori.

Lovituri dure, de intimidare a adversarului, de ambele părţi. La România jucătoarea era eliminată, la Norvegia nu. Tot meciul s-a întâmplat acest lucru.

Fază concretă: Cristina Neagu se ridică deasupra adversarei directe, dorind să tragă la poartă. Aceasta o loveşte efectiv în braţul drept. Mingea zboară peste poartă, Neagu cade pe parchet şi este îngrijită minute bune.

Arbitrii ar fi trebuit să dea repunere de la 9 metri pentru România şi eliminarea norvegiencei. După ieşirea pe tuşă a Cristinei Neagu, jocul s-a reluat cu Norvegia în atac. Să zicem mersi că nu i-au dat eliminare Cristinei Neagu?

Altă fază concretă: Cristina Neagu trage la poartă. mingea loveşte bara, ricoşează în poartă şi din parchet reintră în teren. Golul nu este acordat de arbitri. Ok, să zicem că ochiul arbitrului nu putea să vadă asta.

La o fază similară, la care mingea a ricoşat în două bare de la poarta Paulei Ungureanu, apoi a intrat în poartă şi a revenit în teren, arbitri au dat gol valabil. Acolo cum au reuşit să vadă? Dar la competiţie s-a introdus hawk-eye.

Acesta a fost folosit până la un meci, în care, într-o fază asemănătoare, mingea a intrat în poartă, s-a apelat la hawk-eye, iar arbitrii nu au validat golul. Aşa că arbitrii au fost trimişi acasă, iar sistemul hawk-eye a fost scos din competiţie. Nice, isn’t it?

Tactica agresivităţii extreme a norvegiencelor

În acest meci, factorul tactic a jucat al doilea rol decisiv, care, combinat cu primul, expus mai sus, a dus la victoria nordicelor.

În tot meciul, naţionala Norvegiei a atacat imediat, fără poziţional, încercând să înscrie gol fără menajamente, din primul moment, pentru a sufoca România şi a le debusla pe fetele noastre. Nici un fel de pregătire, direct pe poarta adversă.

În prima repriză, din acest punct de vedere România nu a avut reacţie. Pe Cristina Neagu am văzut-o spunându-le colegelor într-un time out să se retragă mai rapid în apărare.

Acesta a fost modul cum s-a făcut diferenţa în prima repriză: fetele noastre, bulibăşite, nu au avut reacţie tactică – repetăm – în prima parte a jocului.

Probabil că la pauză Thomas Ryde şi Costică Buceschi au schimbat organizarea, pentru că după asta s-a văzut pe tabelă. Până în minutul 52, toate atacurile Norvegiei au fost astfel.

Fără poziţional – direct pe poartă – dă gol cât de repede poţi – înapoi în apărare ca pe suta de metri.

Din acest motiv, în ultimele 10 minute ale reprizei a doua şi mai ales în prelungiri s-a văzut la ambele echipe o oboseală extremă: greşeli elementare, mingi scăpate, pase greşite, paşi, ratări.

În final, echipa mai experimentată a învins. Cu ajutorul arbitrilor. Fără ajutorul acestora ce ar fi fost?

România, un joc excelent

România a fost, după părerea  noastră, marea revelaţie a competiţiei. Marile echipe din vestul Europei, naţionale şi de club, s-au obişnuit deja cu clişeul “da. româncele sunt jucătoare foarte valoroase, dar când joacă împreună nu reuşesc să formeze o echipă la fel de bună ca individualităţile care compun naţionala“.

Ei bine, de data aceasta, după cel puţin 10 ani de astfel de generaţii extrem de valoroase irosite, iată că a apărut un tip deştept, fostul handbalist Alexandru Dedu, care a adus un antrenor nordic de top, pe Thomas Ryde, omul care a făcut din Viborg o forţă europeană la nivel de club.

Aici a fost cheia. Acest suedez calm, echilibrat, imprimă siguranţă şi a ştiut să dea încredere jucătoarelor în forţele proprii. Îl mai ţineţi minte pe istericul Gheorghe Tadici (desigur, foarte bun antrenor), care îşi pierdea uzul raţiunii în time-ou-uri şi se bâlbâia? Să fie sănătos! Acele vremuri au trecut.

România începe să devină la handbal feminin o echipă de spaima lumii, în faţa căreia nu poate sta nimeni în picioare. Să sperăm că Ryde va rămâne antrenorul Naţionalei, că treabă bună a făcut împreună cu excepţionalul Constică Buceschi!

nota: Un gând bun pentru o mare jucătoare, Aurelia Brădean. În prima repriză, lipsa acesteia s-a simţit şi ea. Din momentul în care Mica a intrat, în a doua repriză, jocul s-a schimbat şi norvegiencele au devenit vâslitoare de aer în gol. Din păcate, nu ştiu cât mai rezistă Mica la nivel de vârf…

Citeşte şi
Rareș Bogdan face un rechizitoriu virulent evenimentelor petrecute în cazul crimelor din Caracal, vorbind despre
Demența a cuprins PSD. Rovana Plumb a vorbit despre România, „ţara lui Liviu Dragnea!”. Declaraţia
Acum v-aţi lămurit, din punctul de vedere al Federaţiei Ruse, care e rostul sezonului european
Partidul extremist maghiar Jobbik declară 2020 an comemorativ, la 100 de ani de la Trianon:
Un document realizat de Ambasada SUA la București în anul 2016 descrie orientarea, calitatea și
”Bolnavul Europei nu e Polonia, nici Ungaria, ci România”, scrie profesorul român Alexandru Călinescu într-un
Nunta inseamna mult mai mult decat petrecere din locatia unde are loc nunta. Daca in
Fostul preşedinte Traian Băsescu a cerut duminică, la Chişinău, parlamentelor României şi Republicii Moldova să
Fostul deputat PSD Vlad Cosma este citat marţi, 13 februarie, la DNA Ploieşti, într-un dosar
Tel Drum este urmărită penal și își cere insolvența. Compania a solicitat executarea silită a
Share