Dăncilă, textul cererii pe conflict instituţional între Înalta Curte şi Parlament

Share

Premierul Viorica Dăncilă afirmă că Instanța Supremă și-a stabilit propriile reguli, încă din 2014, în ceea ce privește completele de 5 judecători și refuză intenționat să aplice modificările legale.

Afirmaţia este prezentă în sesizarea depusă de premierul Viorica Dăncilă la CCR, document obținut de Mediafax.

Dăncilă, pârghia de retorsiune a lui Dragnea

Pe 2 octombrie, premierul Viorica Dăncilă a sesizat CCR în legătură cu existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) cu privire la formarea completelor de cinci judecători de la instanţa supremă.

Controversele au început după ce a intrat în vigoare Legea 304/2004 de modificare a legii privind organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Secţiei Penale nu mai conduc completele de 5 judecători, ci toţi magistraţii din complet sunt traşi la sorţi.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a anunţat că modificările legislative aduse Legii nr.304/2004 nu conţin norme tranzitorii în cazul formării completelor de 5 judecatori aşa că schimbările intră în vigoare abia anul viitor.

Din sesizarea depusă la Curtea Constituțională de premierul Viorica Dăncilă:

-considerăm că neaplicarea de către înalta Curte de Casație și Justiție, în privința completelor de 5 judecători, a legii astfel cum a fost adoptată în Parlament, împreună cu refuzul explicit de a modifica configurația completelor în acord cu prevederile legale, reprezintă o depășire de către instanța supremă a atribuțiilor sale constituționale prin arogarea unor atribuții care revin Parlamentului, situație care este de natură să creeze un conflict juridic de natură constituțională.

-în practică, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit în februarie 2014, un alt sens al alin 5 art 32 din Legea nr 304/2004, reținând că persoanele enumerate acolo să fie considerate ca făcând parte “de drept” din compunerea completurilor de 5 judecători.

Dăncilă se bagă unde nu-i fierbe dosarul. Sau nu ştim noi?

– în baza acestei interpretări a Colegiului de conducere a ÎCCJ, începând cu februarie 2014, (dată cu vădită încălcare a legii), odată cu intrarea în vigoare a Legii 255/2013, în completele de 5 judecători, desemnarea prin “tragere la sorți, în ședință publică” a avut loc doar pentru 4 membri titulari, cel de-al cincilea membru fiind considerat „de drept” președintele ÎCCJ, vicepreședinții sau șefii de secție.

-acest conflict de natură constituțională poate fi plasat/analizat pe două coordonate: în primul rând, și cel mai evident, este vorba despre o înfrângere sistematică a voinței legiuitorului și chiar a Curții Constituționale, în al doilea rând, mai puțin evident, dar la fel sau poate chiar mai grav, înfrângerea garanțiilor constituționale ale accesului liber la justiție, care are vocație de drept, dar și de principiu constituțional, aplicabil tuturor drepturilor fundamentale.

-făcând totală abstracție de dispozițiile exprese ale legii, și de competența sa astfel cum este circumscrisă de art 126 din Constituție, ÎCCJ a procedat, în mod continuu, din 2014, prin Colegiul de conducere, potrivit unei “reguli” proprii, la stabilirea componenței completelor de 5 judecători, pentru ca, prin ultima hotărâre a Colegiului de conducere să refuze explicit aplicarea imediată a noii legi, creând ea însăși așa zise norme tranzitorii care nu reprezintă altceva decât o consfințire expresă a încălcării legii (Hotărârea din 89/04.09.2018)

-nici măcar după ce în februarie 2018 Curtea Constituțională a statuat asupra sensului constituțional al normei aplicabile în materie, Colegiul de conducere al ÎCCJ nu doar că nu și-a corectat practica în urma dezlegării obligatorii cu privire la înțelesul constitutional al art 32 alin 5 din legea 304/2004, dar a refuzat, în mod expres, să pună în aplicare și noile prevederi legale, intrate în vigoare prin legea 207/2008.

-prin Hot 89/04.09.2018 a Colegiului de conducere, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să continue încălcarea legii, contrar voinței Parlamentului și cu ignorarea jurisprudenței instanței constituționale și a celei europene, așadar art 1. din Constituție care consacră valorile fundamentale statului român, stat de drept bazat pe principiul separației și echilibrului puterior în stat.

Curtea Constituţională a României (CCR) va dezbate, pe 7 noiembrie, seizarea făcută de premierul Viorica Dăncilă în legătură cu un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) referitor la formarea completelor de cinci judecători de la instanţa supremă.

Share