home CULTURA, POLITICA Cum este să te rogi la Dumnezeu într-un zgârie-nori?

Cum este să te rogi la Dumnezeu într-un zgârie-nori?

Share

Ideea construirii de către creştinii ortodocşi a unui monstru cât un zgărie nori, în care credincioşii să vină şi să se roage la un Dumnezeu, ca statură, de 50 de metri înălţime, care când deschide braţele are o anvergură de 35 de metri, cât înălţimea Crucii Eroilor de pe Caraiman, iar când îţi zâmbeşte o face cu dinţi de trei metri înălţime, având, de la caninul stâng la caninul drept, 10 metri, mă înfioară.

Taxi și prietenii, “Despre smerenie” (hit creştin-ortodox)

Edificiul uriaş ce se construieşte la Bucureşti, pe Dealul Arsenalului, va avea 120 de metri înălţime (inclusiv subsolurile), 120 de metri lungime şi 70 lăţime. Va avea 38.000 de metri pătraţi suprafaţă (de zece ori mai mică decât Palatul Parlamentului), iar la slujbele care vor avea loc aici vor putea participa aproape 5.000 de persoane.

Clădirea va avea cinci etaje, dintre care trei subterane şi două deasupra solului, va avea 12 lifturi, două spaţii de cazare cu 500 de locuri şi 250 de locuri de parcare subterane. Catedrala va avea trei altare şi un pridvor, care va fi deschis permanent.

În tradiţia ortodoxiei, Dumnezeu este cald, blând, apropiat, prietenos, se supără greu, iartă multe şi nu face cu tine, biet membru de rând al laicatului, demonstraţii de forţă decât în situaţii cu totul excepţionale. Când se supără tare de tot. Iar asta se petrece foarte rar.

Este o diferenţă enormă între acest Dumnezeu, care-ţi încălzeşte sufletul până ţi-l topeşte, tipic ortodoxiei de pe tot mapamondul, şi Dumnezeul catolicilor, spre exemplu, care este puternic, impunător, sobru, cruntos şi te priveşte din genunea cerului infinit al unor cupole ameţitoare.

Dacă nimereşti în Domul din Koln sau în cel din Milano într-o zi obişnuită, când nu este slujbă, nici nu vezi dimensiunile interioare colosale ale edificiului, pentru că nu sunt aprinse luminile. Desigur, în lumea apuseană arhitectura teosofică s-a structurat altfel, în raport cu societatea şi cu sistemul politic de putere.

Ca creştin ortodox, pot admira arhitectura unui asemenea lăcaş de cult, dar nu mă pot apropia prea uşor de Dumnezeu.

E cu totul altceva într-o bisericuţă maramureşeană de lemn, spre exemplu, ori într-una obişnuită de prin Moldova sau Muntenia, din piatră sau beton armat. Dumnezeu e aproape.

Altoirea arhitecturii colosale a catolicismului pe creştin-ortodoxie este o chestiune tipică regimurilor cu tendinţe totalitare. Minţile care vor control construiesc astfel de edificii pentru a aduna oamenii în ele şi a-i (normal, previzibil, de bun simţ) controla.

Există o astfel de catedrală colosală, construită de către puternicii Rusiei în Moscova. Are hramul lui Hristos Salvatorul (Храм Христа Спасителя, Khram Khrista Spasitelya) şi este ridicată pe malul nordic al râului Moscova, aproape de Kremlin. Este înaltă de 103 metri, fiind cea mai înaltă biserică ortodoxă din lume.

Actuala catedrală este o reconstrucţie. Originalul  a fost construit în cursul secolului al XIX-lea şi ridicarea edificiului a durat mai mult de 40 de ani. A fost apoi distrusă în 1931, la ordinul liderului sovietic Iosif Visarionovici Stalin.

La aceşti oameni depinde cum li se schimbă interesele. Au distrus vechea catedrală, pentru că era un simbol al ţarismului, au construit acum alta în locul ei, ca simbol al credinţei, pe care ei p controlează acum, printr-un cler aimilat sistemului lor de putere.

Demolarea ar fi trebuit să se facă pentru ca în loc să se construiască un colosal palat al sovietelor, care să găzduiască legislativul ţării, Sovietul Suprem al URSS. Construcţia a început în anul 1937, dar a fost întreruptă în 1941, când Germania Nazistă a invadat URSS.

Structura de oţel a palatului a fost dezasamblată în anul următor şi edificiul nu a mai fost ridicat niciodată. După disoluţia URSS, noua catedrală a fost reconstruită între anii 1995 – 2000.

Vechea catedrală a cunoscut în anul 1882 premiera mondială a superbei Uverturi 1812, compuse de Piotr Ilici Ceaikovsky. Avem mai jos imagini rare de la demolarea acesteia.

Dacă vom construi biserici tot mai mari, măsurându-ne astfel credinţa după dimensiunile fizice ale arhitecturii lăcaşurilor religioase, nu vom ajunge nicăieri. Într-o biserică mare cât Burj al-Arab, în care poţi aduna tot oraşul Bucureşti, nu-l poţi găsi pe Dumnezeu, oricât de mult crezi în el.

Citeşte şi
Ramona Bruynseels, candidata lui Dan Voiculescu la Preşedinţia României, s-a lovit la operaţie, apoi a
Zilele trecute, Rusia a suferit o lovitură fantastic de grea. De la Sitek, un contractor
Ministerul rus al Afacerilor Interne a anunțat despre cercetarea penală a fostului lider PD, Vlad
400 de agenți de securitate privați, care derulează misiuni secrete pentru Rusia, s-au deplasat în
Senatorul liberal Florin Cîţu susţine că există o legătură strânsă între taxa pe lăcomie, inventată
Jurnalistul Rareş Bogdan trage un semnal de alarmă într-un articol publicat în Reporter Global, franciza
În apropiere de graniţa cu Ucraina sunt sute de tancuri ruseşti, importante capacităţi ofensive, relevă
Aşa cum am mai informat, Rareş Bogdan nu este singur. Şi nu există numai dezvăluirile
Patru muncitori au fost răniți și unul este de negăsit după ce singurul portavion al
Rusia continuă testele de vigilenţă, viteză de reacţie şi celelalte la frontiera de est a
Share