home EVENIMENT Cum a reuşit Marian Oprişan să scape de închisoare

Cum a reuşit Marian Oprişan să scape de închisoare

Share

Cum-necum, Marian Oprişan a reuşit să scape achitat de Dosarul Căprioara. Încercăm să explicăm în continuare de ce anume şi cum. Completul de judecată de la Cluj efectiv a desfiinţat tot probatoriul procurorilor DNA.

Miza prejudiciului

Una dintre cele mai importante susţineri ale judecătorilor în Dosarul Căprioara, al lui Marian Oprişan, a fost că nu a existat un prejudiciu adus de acesta şi de ceilalţi inculpaţi. Iată ce spune completul, în susţinerea achitării:

Văzând că inculpaţii nu au dobândit bani sau bunuri din săvârşirea unor fapte penale, va respinge ca nefondata cererea RMP de confiscare de la inculpaţi, in temeiul art 112 lit e Cp, a sumei de 15.433.574.508 ROL si a sumei de 41.179.838.066 ROL.

Ancheta DNA, susține Buta, ar fi fost făcută cu rea credință de procurori, care ar fi inclus în valoarea prejuduciului total inclusiv contravaloarea materialelor de construcție și a manoperei lucrărilor executate. Dar cine spune că nu trebuiau incluse?

Din adunarea sumelor înscrise în ordinele de plată, reiese faptul că a fost plătită suma de 15.433.574.508 lei pentru lucrări de reabilitare şi 41.179.838.066 lei pentru lucrări de pietruire.

Suma totală plătită de către învinuiţi pentru ambele categorii de lucrări reprezintă 56.613.412.574 lei şi reprezintă prejudiciu datorită faptului că, aşa cum am demonstrat pe parcursul prezentului rechizitoriu, a fost vorba de lucrări neefectuate, efectuate parţial, de proastă calitate, sau suprapuse cu alte lucrări.

Acuzarea nu a luat deloc în calcul preţul materialelor şi al execuţiei, nici măcar în privinţa lucrărilor pe care ea însăşi le-a constatat ca fiind realizate (chiar parţial, de proastă calitate sau suprapuse).

Cu alte cuvinte, completul ardelean spune cam aşa, dacă parafrazăm:

Este adevărat că unele lucrări au fost realizate parţial, au fost de proastă calitate sau au fost suprapuse, totuşi inculpaţii merită să fie achitaţi.

Din fragmentul de mai sus, se constată că judecătorii de la Curtea de Apel Cluj au fost cei mai buni avocaţi ai grupului de inculpaţi printre care s-a aflat Marian Oprişan. În Dosarul Căprioara, procurorii DNA au anchetat modul cum a făcut Oprişan pietruirea fictivă a unor drumuri comunale din Vrancea.

Pentru cine nu ştie cum stau lucrurile în sistemul judiciar românesc, mai amintim încă o dată că judecătorii au dreptul să decidă orice vor, în orice speţă juridică, conform conţtiinţei lor, fiindu-le permis să fie oricât de subiectivi cred de cuviinţă, să respingă şi să admită probe cum doresc ş.a.m.d..

Expertul DNA, făcut praf pentru că lucrează în sistem din anii 70

Expertul DNA Laurenţiu Hanganu, în viziunea completului clujean, nu ar fi avut competenţa să facă expertiza pe care se bazează acuzaţiile procurorilor DNA în dosarul lui Marian Oprişan, pentru că are numai studii economice, finalizate în anii 70:

Chiar din informaţiile furnizate de către DNA rezultă că specialistul Laurenţiu Hanganu nu a avut o „înaltă calificare”, aşa cum obligă legea … Practic toate constatările sunt legate de această eroare, iar aceasta, la rândul ei, a fost preluată în rechizitoriu.

Este de prisos menţiunea că unei persoane care a absolvit (doar) studii superioare economice în anul 1970 îi lipseşte nu numai competenţa legală pentru a răspunde la obiective juridice, dar chiar şi o minimă pregătire profesională în acest sens.

Este abuzivă atribuirea calităţii de specialist şi cu atât mai mult a aceleia de specialist cu „înaltă calificare”. De aceea, instanţa, va înlătura din probaţiune răspunsurile dl. Laurenţiu Hanganu la cele 11 obiective menţionate anterior ca fiind eronate şi emise de o persoană care nu are calitatea cerută de lege.

Dar cum se justifică, în motivaţia sentinţei, slaba expertiză realizată de Hanganu? Veţi vedea, e de tot râsul. Astfel, “s-au stabilit 20 de obiective“, dar “raportul cuprinde peste 50 de constatări“, adică… prea multe! Apoi, “paragrafele sunt folosite deficitar (sic!)”, iar “în conţinutul raportului sunt dificil de distins constatările de răspunsurile propriu-zise la obiective“.

După cum se poate constata, toate aceste opinii personale ale membrilor completului de judecată sunt profund subiective şi discutabile. Este discutabil că un om cu o experienţă de peste 40 de ani în domeniu nu avea înaltă calificare.

Este discutabil că, dacă s-au stabilit 20 de obiective şi Hanganu a adus 50 de constatări, de două ori şi jumătate mai multe decât i se ceruse, raportul acestuia nu este bun. Este discutabil că sunt dificil de distins constatările de răspunsurile la obiective şi, mai ales, este rizibil argumentul cu lipsa paragrafelor.

La fel de bine, un alt expert contabil putea fi acuzat de alt magistrat că nu are 40 de ani de experienţă, că a răspuns schematic, formal, la 20 de obiective cu 20 de constatări uscate şi că făcuse prea multe paragrafe. Seamănă cu bancul cu şapca.

Atunci când au croit regulile după care funcţionează Justiţia Română, după 1990, legiuitorii români, ei au gândit lucrurile de parcă România ar fi un stat avansat ca democraţie, în care magistraţii sunt, în general, dincolo de orice bănuială de fapte de corupţie. Nu e cazul în România.

Valentin Chitidean stă în chirie, dar are bani de rupe

Chitidean este preşedintele Secţiei Penale a Curţii de Apel Cluj. Gheorghe-Valetin Chitidean a vândut în vara anului trecut un apartament cu 52.000 de euro. Acum nu mai deţine nici un imobil, potrivit declaraţiei sale de avere.

Curtea de Apel Cluj i-a decontat anul trecut 18.000 de lei pentru chirie. Chitidean a câştigat peste 22.000 de euro, plus 4.700 de euro diferenţe salariale stabilite prin hotărâre judecătorească.

Lucian Buta a tergiversat exasperant dosarul lui Oprişan

Lucian Buta a tergiversat nemăsurat acest dosar, de parcă ar fi dorit ca el să ajungă la un deznodământ cât mai târziu cu putinţă. Aceasta intră în coliziune cu declaraţiile lui Marian Oprişan, care se plângea că deznodământul în Dosarul Căprioara întârzie.

Dosarul Căprioara este legat cumva de un alt dosar. În rechizitoriul DNA, întocmit în dosarul expertelor Roxana Cernea din Cluj și Elena Mușuroiu din București, se arată că Buta a fost chemat ca martor la DNA București și audiat pe 23 ianuarie 2015.

Declarația judecătorului Buta conține patru pagini și se presupune că are legătură cu dosarul falsificării expertizei contabile, dispuse în Dosarul Căprioara. Procurorii DNA susțin că Lucian Buta i-ar fi dat expertului Roxana Cernea un opis, care conținea documentele din dosarul lui Marian Oprişan, pentru a-i ușura acesteia munca.

La dosarul lui Oprişan există referințe despre o discuție purtată de Buta cu Cernea, asupra termenului-limită de finalizare a expertizei contabile. Specialiștii în Drept Penal susțin că judecătorul nu mai putea să dea o soluție în dosar, pentru că era incompatibil.

Buta a judecat peste opt ani dosarul lui Marian Oprișan. În 2014, el a dispus o expertiză contabil, care să identifice un eventual prejudiciu adus la buget, dar și persoanele ce s-ar face vinovate de producerea prejudiciului. Această expertiză a fost făcută de Cernea şi Muşuroiu.

Citeşte şi
Consilierul judeţean PNL din Vrancea Ovidiu Burduşa susţine că, în şedinţa de luni a Consiliului
Oamenii lui Marian Oprișan le interzic jurnaliștilor de la Pro TV să mai intre în
Jurnalistul Sebastian Oancea prezinta o discutie cu un functionar dintr-o primarie PSD din judetul Vrancea
Actualul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a văzut lumina zilei în anul 1960, în localitatea
Un cutremur puternic s-a simţit chiar acum câteva minute în Bucureşti. A fost întâi o
O traducere automată în engleză a website-ului CJ Vrancea trimite în derizoriu unii consilieri judeţeni,
Viorica Dăncilă a fost astăzi în fieful liderului PSD Vrancea, Marian Oprişan, la Focşani, la
Pământului anunţă că azi au fost în Vrancea patru cutremure. Toate patru au fost de
Un cutremur puternic, de 5,6 pe scala Richter, a avut loc acum câteva momente. Seismul
Vom da în continuare trei exemple grăitoare despre cum funcţionează în domeniul electoral mafia pesedistă
Share