3 februarie 2011, Petra Pinzler – Die Zeit Hamburg~
Pentru a salva zona euro, faceţi precum germanii. Acest mesaj, repetat adesea de către Angela Merkel, începe să fie auzit de partenerii săi. Dar pentru o Europă în criză, acesta este preţul care trebuie plătit, argumentează Die Zeit.
foto: Investment & Business News
fotoinfo: Die CDU-Vorsitzende Angela Merkel, aufgenommen am 12.05.2004 während des Europawahlkampfs in Düsseldorf (Archivfoto). Hinter den aktuellen Konflikten in der Union könnte nach Einschätzung führender CDU-Politiker eine parteiinterne Intrige gegen die Vorsitzende Angela Merkel stehen. (Foto: Federico Gambarini DPA)
Subit, cancelarul german este dispus să facă ceva ce de mult nu admitea că vroia să facă. Subit, Angela Merkel vrea să apropie Germania de alte ţări europene – chiar şi de ţări precum Grecia, care cu greu poate pretinde că este demnă de încredere.
Subit, Germania vrea să colaboreze mai strâns cu vecinii săi: în economii, în taxe, chiar şi în materie de vârstă de pensionare. Dintr-o dată, Europa ar trebui să ne fie mai dragă decât niciodată – şi totuşi fără să ştim sigur dacă ceilalţi ne vor doar banii sau dacă efectiv sunt dispuşi să ne accepte regulile şi principiile.
Toate acestea se întâmplă în ideea creării unui guvern economic european. Şi toate acestea sunt incredibil de nepopulare aici, în Germania. De când a izbucnit criza datoriilor, s-a ivit din nou teama de integrare europeană.
Când astăzi germanii aud cuvântul “Europa“, mulţi îşi închipuie o pierdere de control. Şi din ce în ce mai puţini cred cu adevărat că moneda euro va fi într-o bună zi la fel de sigură şi solidă cum a fost odată marca germană.
Deci, de ce Angela Merkel ia această direcţie? Şi de ce acum? Trebuie să privim la situaţia de acum un an. Criza grecească se răspândea pe pieţele financiare, speculatorii mizau pe prăbuşirea uniunii monetare, şi – chiar înainte de prăbuşire – Germania a fost unul din statele care au ajutat grecii cu împrumuturi de miliarde de euro.
foto: 
PressEurop
În acelaşi timp însă, guvernele europene se certau pentru aproape fiecare reformă din politica economică. Sudul cerea solidaritate necondiţionată, (adică mai mulţi bani).
Nordul dorea securitate, ceea ce pentru ei însemna austeritate rigidă. În final a fost un pic din ambele. Dar problema subzistă. Până în prezent, nici criza datoriilor, nici chestiunea de cum trebuie construită o Europă care să poată învinge recesiunea nu au fost rezolvate.
Pe termen lung, trebuie să gândim mare
Acum un an, încă nu avuseseră loc mai multe evenimente. Precum majoritatea germanilor, guvernul federal se aştepta ca situaţia să se calmeze. Şi ei au presupus că finanţele noastre ar fi fost cel mai bine protejate ţinând cât mai mulţi bani şi putere în ţară şi nu în mâinile Europei… citeste tot aici