home POLITICA Coreeni plângând la comandă la moartea lui Kim Jong Il

Coreeni plângând la comandă la moartea lui Kim Jong Il

Share

Videoclipul de mai sus arată din ce materie este plămădită o dictatură: ipocrizie şi oportunism, spălarea creierelor, frică.

DailyMail
Tears: Korean television has been playing images of people grieving ever since the announcement that Kim Jong Il had died (courtesy AP)

Ipocrizie şi oportunism: mulţi dintre cei pe care îi vedem în videoclip plângând la comandă, la “locul faptei”, peste două luni sau doi ani, dacă vine orice altceva la putere, antagonist cu actualul regim comunist, vor striga cu osârdie că ei de fapt erau contra, că luptau împotriva sistemului din interiorul acestuia.

Spălarea creierelor: cei care nu sunt ipocriti şi-au mobilat cu atâta trudă creierele cu sistemul fals de valori nord-coreean, sub presiunea sistemului comunist, cu ierarhia pocită a binelui şi răului, că acum se comportă, în cursul unor astfel de ritualuri, ca şi cum ar fi exorcizaţi de rău prin alt rău mai mare. Îi vedem în reportaj.

Frica: cei care nu sunt nici ipocriţi, nici cu creierele spălate, sunt dominaţi de o frică atavică: frica de moarte. În Coreea, dacă nu plângi bine şi convingător la comandă în astfel de situaţii eşti considerat probabil duşmanul poporului şi poate chiar condamnat la moarte. Mai ales în astfel de momente.

Vor fi necesare multe decenii coreenilor din Coreea de Nord pentru a se dezmetici din gheena comunistă, chiar dacă vor scăpa formal de ea. Uitaţi-vă la români. Nici acum nu se simt bine. Diferenţa dintre români şi cehoslovaci, la capitolul regim politic de tip comunist, e cam aceeaşi cu diferenţa dintre nord-coreeni şi români, dacă ţinem cont şi de decalajul temporar de mai bine de 20 de ani între eliberarea noastră de sub comunism şi o eventuală (şi improbabilă în prezent) ieşire a bieţilor nord-coreeni de sub clanul kim-ilor.

Share